Joi 21 Martie 2019

Șapte ani, șapte vinuri, șapte amintiri. La mulți ani, CDViN!

Într-o seară de sfârșit de februarie, ne-am întors în timp cu ajutorul vinurilor, de-a lungul ultimi...

Lechburg: terroir-ul albelor care l-au îmblânzit pe Nikita Hrușciov

Al treilea eveniment oficial al anului desfășurat în clubul nostru de degustători de vin absolut nea...

Aniversare specială cu Ionu, Moutai, Syrah și Suiram

Cum orice întâlnire, cum orice degustare poate deveni o călătorie, de ziua lui Ionu ne-am călătorit ...

  • Șapte ani, șapte vinuri, șapte amintiri. La mulți ani, CDViN!

  • Lechburg: terroir-ul albelor care l-au îmblânzit pe Nikita Hrușciov

  • Aniversare specială cu Ionu, Moutai, Syrah și Suiram

Vineri, 15 Februarie 2019 13:43

Lechburg: terroir-ul albelor care l-au îmblânzit pe Nikita Hrușciov

Scris de CDViN
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Al treilea eveniment oficial al anului desfășurat în clubul nostru de degustători de vin absolut neautorizați a însemnat totodată a treia premieră în palmaresul anual personal. După primul Revelion SF și un tur exclusiv al Franței în șapte vinuri, am primit în odăile bunicii, pentru întâia dată, vinurile cramei Lechburg. Trebuie totuși spus că avusesem ocazia să degustăm, în cerc restrâns, o parte a acestor vinuri, într-un flashtasting hibernal. Crama, fondată în 1962, sub numele de Lechința, în vechile beciuri ale sașilor, și-a schimbat, cu câțiva ani în urmă, proprietarii și a scos pe piață primele vinuri în 2015.

Deținută în coproprietate de investitori români și italieni, Lechburg îl are ca oenolog pe Cristiano Guarato, un italian stabilit în România cu aproape două decenii în urmă. Crama este gravitațională și are inclusiv două niveluri subterane, în care sunt depozitate 400 de butoaie din lemn de stejar, cu capacități  între 1.500 şi 4.500 de litri. Pe cele 70 de hectare de viţă de vie pe rod sunt cultivate  Feteasca Albă, Regala şi Neagră, dar și Gewurztraminer, Traminer Roz, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian şi Riesling de Rin.

Amfitrionul serii în club a fost unul dintre proprietarii români. Ciprian Săsărman a ales să ne prezinte vinurile sale înveșmântat într-un strai popular de la 1968, specific Văii Someșului, în armonie cu etichetele extrem de reușite ale vinurilor.

Am avut în pahare şapte vinuri, toate din 2017: Riesling de Rin, Chardonnay, Pinot Grigio, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer sec, Pinot Grigio Rosé, Pinot Noir. Am remarcat Sauvignon-ul Blanc, considerat de mulți ca fiind în topul vinurilor de acest soi în România, dar și faptul că vinurile albe se simt nemaipomenit pe terroirul cramei bistrițene. Timp de aproape patru ore, Ciprian, un povestitor înnăscut și spontan, a ținut audiența conectată la istoria  cramei, pigmentată cu istoriile sale personale, relatate cu un accent ardelenesc inconfundabil. În afara unor istorii relevante și presărate cu picanterii, am aflat că vinurilor de la Lechinţa s-au făcut cunoscute încă din anul 1141, an în care sașii veniți de pe Valea Rinului au plantat primii butași de vie în regiune. Vinurile de aici au fost parte a istoriei locului mai bine de șapte secole, până la filoxera din 1880.

Și pentru că o legendă bine povestită face uneori cât o armată de specialiști în Public Relations, trebuie remarcat că crama Lechburg are în portofoliu o întâmplare de-a dreptul istorică. În toamna anului 1957, liderul comunist al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, l-a adus la Lechința pe conducătorul sovietic Nikita Hrușciov, unde au participat la o vânătoare de urși. Țintaș submediocru, Hrușciov nu a reușit să vâneze niciun urs, spre deosebire de companionii săi de vânătoare. Generoși, sau mai degrabă doar pentru a-l îmbuna, aceștia l-au îndemnat să se fotografieze cu trofeele lor de vânătoare, pentru a se putea apoi mândri în soviete cu măiestria sa. La ospățul care a urmat, Hrușciov a fost încântat de un vin alb, sec, de pe actualul terroir al cramei Lechburg. Se spune că acesta a fost momentul în care conducătorul sovietic l-a îndemnat pe Dej să-i ceară o favoare. Dej l-ar  fi luat pe ocolite, asigurându-l întâi de atașamentul românilor față de URSS, pentru ca apoi să-l convingă pe oaspete că prezența trupelor sovietice în România nu ar mai fi necesară. Hrușciov ar fi promis că va rezolva problema în cel mult un an, lucru ce avea să se și întâmple.

Dacă această istorie e adevărată, nu putem să le urăm  actualilor proprietari ai cramei să producă de acum încolo vinuri la fel de performante în a îmblânzi istoria contemporană. Și, de ce nu, să scoată un alb atât de bun, încât să-l înduplece pe țarul Vladimir Vladimirovici Putin să ne dea îndărăt, în sfârșit, tezaurul. Chiar și fără dobândă. Noroc!

Citit 416 ori Ultima modificare Duminică, 17 Februarie 2019 20:25

Vorbe despre vin

Nu pot scrie versuri durabile băutorii de apă


Publicitate

Pivnicer

Probabil că, în lipsa autostrăzilor, cea mai bună cale de a ajunge din Arad sau Timișoara la Iași rămâne avionul. Am zburat cu escală, împreună cu Dan, străbătând și cercetând din cer trei foste capitale, de dragul vinului de Cotnari, al unor anume hrube și mai ales al unor oameni cu care am legat prietenii în anii din urmă.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate