Brandul basarabean Gitana ne dezvăluie în fiecare pahar bucurii senzoriale aparte. O fi de vină terroir-ul, o fi de vină seriozitatea stăpânilor locului, o fi la mijloc know-how-ul de sorginte italiană, ori poate toate la un loc? Cert este că fiecare Autograf dăruit, fiecare Micuță Sophie și fiecare Mănăstire, ca să nu mai vorbim de fioroșii Lupi, oferă călătorului oenofil prin lumea Gitana o experiență unică de fiecare dată, demnă de povestit, și totuși dincolo de cuvinte.
După o lungă și pandemică absență, Viile Metamorfosis se întorc în dormitorul bunicii în cadrul unui eveniment hedonist din seria We Love Pasta&Wine. Ne-am delectat cu cinci vinuri și două feluri de paste preparate de prietenul Adrian Pașca, dar și cu irezistibila specialitate mousse au chocolat, elaborată de doamna Pivniceră.
Sâmbăta trecută a fost una de rosé și clătite. A treia ediție a minifestivalului nostru gourmet s-a ținut ca de obicei în curtea lui Nagymama, o terasă unică în felul său, cu vie și teckel sârmos, liberă de toate spaimele prezentului. Maestru de ceremonii a fost Dani, mezinul clubului, pe care l-am recuperat fără peripeții, în chip de olandez zburător, de la îndepărtata sa facultate din Groningen.
Alungăm tristețile pandemiei cu ajutorul unui bun prieten de la Cluuuj și al vinurilor sale din Lumea Veche, din Lumea Nouă. La sediul bunicii, Herbert ne-a invitat din nou la o călătorie oenologică pe două continente, prin cinci mari țări vitivinicole ale lumii.
După ce ultima oară, prin toamna anului 2019, ne-a invitat la o degustare de stele, prietenul Andrei Schmak revine în club, de această dată în curtea bunicii, pentru a ne prezenta șapte vinuri ungurești, provenind din cinci regiuni ale țării vecine.
După o prea îndelungată așteptare, dormitorul și curtea bunicii s-au umplut din nou de prieteni și de vinuri de pretutindeni. Chiar dacă distanțarea socială s-a măsurat în metri, cea afectivă nu a existat în nici un fel. Cât despre vinuri, bunul amic Herbert ne-a plimbat pe mai multe continente, prin mai multe crame și filosofii de vinificație, desființând cu un simplu zâmbet și cu multe licori sofisticate coșmarul ultimelor trei luni.
Dac-ar fi să pun cap la cap toate sticlele degustate ori să le aranjez precum dominouri răsturnabile, probabil că ele ar face înconjurul Pământului. Între mii de butelii, cele prezentate de bunul amic Big Radu se fac remarcate prin etichetele extraordinare, dar mai ales prin conținut. La începutul weekend-ului trecut, la șirul lung de sticle care până la urmă ne va duce pe Lună am mai adăugat câțiva kilometri de bucurii neautorizate.
Nu știu cum se face că, în cei zece ani de existență a Asociației Vestik și în cei opt ani de când ființează Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați, am bifat doar două degustări „oficiale ” cu vinurile Davino. Totuși, cum prestigiosul brand din Dealu Mare reprezintă de câteva decenii unul din cuvintele cheie din oenologia românească, la o simplă căutare pe cele două site-uri, vestik. ro și cdvin.ro, și pe blogul Pivnicer obținem nu mai puțin de 22 de rezultate, însumând tot atâtea articole dedicate Davino, concretizate în zeci de mii de accesări.
Un căutător de comori nu trebuie să fie neapărat unul care poartă detectoare de metal pe coclaurile planetei, nici cine știe ce scufundător după epavele din Caraibe. Și nici vreun miliardar de carton care cumpără conace pentru a le demola în căutarea aurului ascuns în ziduri. Ci mai degrabă poate fi un scoborâtor în propria vinotecă, în căutarea vinurilor de altădată, pentru a le împărtăși cu adevărații prieteni.