Luni 22 Iulie 2019

Dejan Mikič susține în premieră o verticală de Crna Tamjanika

După un an și după o recoltă, prietenul nostru de la Negotin Dejan Mikič revine în dormitorul bunici...

Seară cu Fetești și Băbești din Delta Dunării

Prietenul Răzvan Demian, somelier care promovează mai multe crame de la noi și de pretutindeni, ne a...

Primul oenolog sudamerican în club! O seară cu argentinianul Mauricio Lorca

O degustare pe care am proiectat-o cu mai bine de doi ani în urmă a devenit posibilă, iată, de abia ...

  • Dejan Mikič susține în premieră o verticală de Crna Tamjanika

  • Seară cu Fetești și Băbești din Delta Dunării

  • Primul oenolog sudamerican în club! O seară cu argentinianul Mauricio Lorca

Vineri, 31 Ianuarie 2014 17:45

Fişă de degustare cu vinuri de la Oprişor şi copii desenând viţe-de-vie şi stegozauri în Vestik Club

Scris de
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Prin 1992 am călătorit întâia oară la Praga. La noi era mizeria cumplită postcomunistă, la ei se prefigura deja întoarcerea la civilizaţie. La civilizaţia occidentală: hoteluri, lustraţie, capitalism, libertate prosperă. La noi - scârba de Iliescu, la ei - vocea inconfundabilă a lui Havel. Acolo, în capitala a ceea ce încă mai era Cehoslovacia, am băut cea mai bună bere din lume. Şi văzusem mămici cu cărucioare în taverne, legănând uşor pruncii în vreme ce sorbeau un Pilsner dumnezeiesc. La ei, vânzătorii din pieţe aveau chipuri de studenţi cu conştiinţă în ochi. La noi, aprozariştii erau foarte bruneţi şi păreau proaspăt eliberaţi din puşcărie. Şi aşa mai departe şi aşa mai departe...

M-am întors cu 22 de ani în urmă din pricina ultimei degustări din Clubul Vestik şi mi-am dat seama că exact atât a trebuit să treacă pentru noi, 22 de ani, ca să obţinem ceea ce amicii cehi reuşiseră în doi ani şi un pic. În 2,2 ani - întoarcerea la normalitate. Şi călătoria asta în timp mi-a fost pricinuită de faptul că, la noua degustare cu vinuri de la Oprişor, a doua pe anul 2014 organizată în dormitorul bunicii, unele dintre mămicile invitate şi-au luat copiii cu ele înlăuntrul bucuriei de a degusta câteva dintre cele mai bune vinuri româneşti şi de a relaţiona cu câţiva dintre cei mai frumoşi oameni de prin părţile noastre. Ei, copiii, au desenat animăluţe, stegozauri şi viţe-de-vie, în timp ce beau din paharele de degustare un suc de portocale roşii de Sicilia; ele, mămicile, au degustat Sauvignon Blanc Caloian 2013, Rusalcă Albă 2013, Merlot Caloian 2013, Cabernet Sauvignon Caloian 2013, Drăgaică Roşie 2013 de la Crama Oprişor. De toţi om fi fost vreo treizeci în clubul de acasă, treizeci de prieteni din Arad şi Timişoara, ba chiar şi un amic italian de pe malul Mureşului. Borisul inconfundabil al Cramei Oprişor, cel mai activ, un fel de activist al vinului, dintre prezentatorii de vin în Vestik Club, el însuşi tătic de fetiţă unică, minunată, a susţinut o expunere simpatică a noutăţilor oenologice propuse de producătorul germano-mehedinţean.
Ne-am regăsit cu acest prilej alături de vechi prieteni, dar poate că am încropit şi noi prietenii, alături de comunităţile culturale şi manageriale reprezentate la fiecare masă din odăile de altădată ale bunicii. Eu am degustat cu plăcere atmosfera, am pariat pe Cabernet Sauvignon-ul de la Oprişor pentru anii care stau să vină şi am fotografiat cu plăcere copiii şi vinurile, amintindu-mi de ceea ce spunea unul dintre scriitorii mei preferaţi, William Faulkner, anume că nu te poţi baza decât pe femei şi copii în momentele esenţiale.

 

Citit 3473 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 20:40

Vorbe despre vin

        It’s not from Napa. I can’t tell you whether it’s a merlot or cabernet. … I can’t say because it’s a 1947 Cheval Blanc. About half merlot, half cabernet franc.


Publicitate

Pivnicer

Fără să fim șefi de stat, mari maeștri de lojă ori mici somități pe scara socială, călătoria noastră din 2019 la Drăgășani, de Ziua Bunicii Maria Știrbey, a trecut fortuit prin Sibiu. Cu o lună înaintea evenimentului, nu mai erau de găsit locuri de cazare acceptabile în zona Drăgășaniului pe o rază de 50 de kilometri, așa că am avut bucuria să revedem Hermannstadt-ul și să-i savurăm bunătățile.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate