Joi 17 Ianuarie 2019

“Zivijo!” în Oslavia: un festival cu 41 de crame și gastronomie cu stele Michelin

Ultima aventură externă a clubului nostru de degustători absolut neautorizați, în anul ce tocmai s-a...

O degustare cu Bruno Gaberšek, #winelover-ul suprem al Sloveniei

Una dintre cele mai interesante degustări în deplasare la care am avut privilegiul să fim părtași în...

Villa Vinèa și șapte vinuri din Ardeal, o filă sentimentală în jurnalul lui Zoli

Cu șapte vinuri de la Villa Vinèa am reinaugurat bradul de sticle, care și-a reluat locul, pentru al...

  • “Zivijo!” în Oslavia: un festival cu 41 de crame și gastronomie cu stele Michelin

  • O degustare cu Bruno Gaberšek, #winelover-ul suprem al Sloveniei

  • Villa Vinèa și șapte vinuri din Ardeal, o filă sentimentală în jurnalul lui Zoli

Miercuri, 07 Februarie 2018 21:02

Duminică, șonk’n’wine festival cu Anca&Mihai

Scris de
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

De trei ani încoace, o tradiție simpatică își face loc în odăile clubului. De vină sunt Anca&Mihai, unul dintre cele mai solide și nonconformiste cupluri ale CDViN, dar și Fox, amicul nostru vânător/pescar/iubitor de vin și de viață, al cărui nume se află pe eticheta unor șunci fabuloase, made in Hungary, din porc românesc, pe care obișnuim să le degustăm în fiecare an prin februarie, la momentul potrivit.

A fost o idee minunată și, cumva, avocățească, să organizăm acest tip de eveniment, cu vin și șoncă/șuncă, un mini-festival șonk’n’wine desfășurat în dormitorul bunicii. Pe scurt, fiecare dintre participanți - și nu e vorba de prea mulți, nici de foarte puțini – aduce de drag niște vinuri mari care se prăfuiesc prin colecțiile proprii, de casă ori bloc, neîmpărtășite. Iar ei, Mihai și Anca, aduc și niște șunci fabuloase, alături de alte produse tradiționale din carne de porc, spre plăcută servire, savurare, înfulecare.

La ultimul eveniment, am fost de față treisprezece persoane hedoniste, de felul lor din Arad, Timișoara, dar și din Alba/Piemont/Italia și chiar din Thailanda. Și am degustat, în afară de jumările, cârnații, caltaboșii și șunca de cinci stele, nu mai puțin de 12 (doisprezece) vinuri, din 5 (cinci) țări ale lumii, de pe 3 (trei) continente. Astfel, am servit pe rând: Tommasi Soave Classico Le Volpare 2016 (Italia), Colinas de São Lourenço Brut Nature 2010 (Chardonnay, Arinto - Portugalia), Gelso d’Oro Nero di Troia Puglia IGT 2014 (Italia), Prunotto Barolo DOCG 2013 (Italia), Bodegas Castaño  Solanera Vinas Viejas Yecla 2012 (Spania), Giusti Valpolicella Ripasso Superiore 2012 (Italia), Crama Bauer P.V. 2010 (România), SERVE Terrra Romana Fetească Neagră 2009 (România), Rosemount Estate 2006 Shiraz, Grenache, Mataro (Australia), Rosemount Estate Traditional 2004 McLaren Vale (Australia), Argiano Solengo  IGT 2012 Rosso Toscana (Cabernet Sauvignon, Petit Verdot, Merlot, Syrah - Italia), Crama Bauer Crâmpoșie Selecționată 2012 demidulce (România).

În ce privește vinurile, cu o vechime cuprinsă între doi și paisprezece ani, am fost norocoși să degustăm niște licori superbe, vii, cu bună evoluție în vinoteca lor de casă ori bloc. Iar preparatele tradiționale din carne de porc, cât se poate de tinere, au fost apreciate de toată lumea. Pentru mine, Soave e perfect ca vin de început, Colinas e șampanie portugheză, Nero di Troia e în top, Barolo pare încă tânăr, Solanera face toate punctele Parker, Giusti e de marcă, PV-ul de la Bauer e unul dintre vinurile mele românești preferate, Feteasca domnului Rotărescu, dar mai ales a contelui Guy, are nouă ani de acum și se dovedește spendiiiidă, australienele au viață în ele după 12-14 ani, în Argiano regăsești spiritul vinului, Crâmpoșia e și nu e desert, dar cumva intraductibil, nu e un nume pe care să îl iei în deșert.

Până la următorul festival, nu trăim așadar decât regretul unei prea lungi așteptări!

Citit 947 ori Ultima modificare Miercuri, 07 Februarie 2018 21:42

Vorbe despre vin

It’s a bold wine with a hint of sophistication and lacking in pretension.  Actually, I was just talking about myself


Publicitate

Pivnicer

Numărănd toate titlurile, fotografiile, link-urile celor 365 de zile din 2018, ne dăm seama că am avut parte de un an plin-plin-plin, în care ne-au lipsit în nici un caz entuziasmul, periplurile, aventura. Au fost atât de multe evenimente, cu paste și clătite, cu emu și Tămâioase Negre, cu calamari și vițe străvechi, că unele au rămas pur și simplu fără cronică.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate