Joi 27 Iunie 2019

Cum am legat, la ziua Cramei Avincis, o strânsă prietenie cu Cuvée Grandiflora 2013

În ultimii opt ani, pentru entuziaștii degustători neautorizați din dormitorul bunicii, celebrarea R...

Secretele gourmet ale Vaticanului. Un festin divin, cu Salvo Lo Castro

Evenimentul gourmet al anului, în Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați, s-a petrecut duminică, ...

Furmint și Cabernet Franc din Magyarország, în compania unui cavaler arădean al vinului

Un bun prieten a susținut recent o degustare de cinci stele în dormitorul lui Nagymama. Schmak Andrá...

  • Cum am legat, la ziua Cramei Avincis, o strânsă prietenie cu Cuvée Grandiflora 2013

  • Secretele gourmet ale Vaticanului. Un festin divin, cu Salvo Lo Castro

  • Furmint și Cabernet Franc din Magyarország, în compania unui cavaler arădean al vinului

Marți, 25 Septembrie 2018 15:33

„Mai multe degustări cu pahare negre!”

Scris de
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Un pahar negru ascunde în sine ceva metafizic. Opacitatea lui confiscă lumina, culorile, tot ceea ce percepem cu ajutorul ochilor și tot ceea ce identificăm cu ajutorul celui mai important dintre simțuri. De aceea o degustare de vin în pahare negre reprezintă o provocare maximă pentru împătimit, cimilitura al cărei tâlc se dezvăluie greu ori deloc, un exercițiu de umilință la care numai cei curajoși sunt în stare să se supună.

La blind-ul de vineri sau, dacă vreți, de... winery, susținut în pahare negre pentru douăzeci dintre cei mai îndrăzneți degustători neautorizați, am avut parte de opt vinuri produse în patru țări, pe șapte terroir-uri diferite. Printre participanți am avut degustători și oenologi cât se poate de autorizați, ghicitori entuziaști într-un pahar opac. Secretul a fost deplin, sticlele au avut și ele culoarea paharelor grație unui ambalaj de un negru profund.

Am servit pe rând: Avincis Pinot Noir 2013 (Drăgășani), Villa Vinèa Gewürztraminer 2016 (Târnave), Casa de Vinuri Cotnari Colocviu la Paris Busuioacă de Bohotin 2017 (Cotnari), Vinarija Mikić Crna Tamjanika 2017 (Negotin, Serbia), Bodega Mauricio Lorca Opalo Malbec 2011 (Mendoza, Argentina), Prince Știrbey Fetească Regală 2015 (Drăgășani), Tormaresca Neprica 2015 (Negroamaro&Primitivo&Cabernet Sauvignon, Puglia, Italia), Liliac Rosé (Pinot Noir) 2017 (Lechința).

Probabil că vinul cel mai ușor de ghicit a fost Gewürztraminerul de Târnave, pentru inconfundabilul său parfum de trandafiri. Au pus dificultăți Pinot Noir-ul lui Ghislain, pentru unii foarte tipic în buchet, nu neapărat și în gust. Busuioaca și Malbec-ul i-au încurcat pe toți, numai Manu, prietenul nostru oenolog, recunoscând parfumul de violete din proba numărul 5, care este specific soiului național argentinian. Crna Tamjanika a fost identificat de câțiva participanți, inclusiv de prietenul nostru Claudiu, unul dintre performerii serii. Regala acidă și puternică, plină de caracter, elaborată de Oliver Bauer pentru Casa Știrbey a fost asimilată unui vin austriac, probabil din pricina stilului de vinificare. Tormaresca a plăcut foarte mult prietenilor italieni prezenți la eveniment, dovadă că sângele apă nu se face, ci poate doar invers... Rosé-ul de Lechința a fost ghicit cu brio de prietena noastră Ella Heizer, degustător autorizat și profesionist autentic din lumea vinului românesc.

Prin numărul mare de soiuri prezentate și prin dificultate, acest eveniment ar fi putut fi un examen serios pentru cele mai alese și autorizate nasuri și papile gustative din oenologia de la noi și de pretutindeni.

Dacă gândiți cumva că e ușor un asemenea exercițiu de cunoaștere senzorială, vă poftim cu încredere la următoarea provocare de acest fel, căci avem de gând să urmăm cât mai curând îndemnul lui Manu, scris pe fișa blind-ului: „Mai multe degustări cu pahare negre!”

 

Citit 561 ori Ultima modificare Marți, 25 Septembrie 2018 15:47

Vorbe despre vin

Vinul este o poezie îmbuteliată.


Publicitate

Pivnicer

Fără să fim șefi de stat, mari maeștri de lojă ori mici somități pe scara socială, călătoria noastră din 2019 la Drăgășani, de Ziua Bunicii Maria Știrbey, a trecut fortuit prin Sibiu. Cu o lună înaintea evenimentului, nu mai erau de găsit locuri de cazare acceptabile în zona Drăgășaniului pe o rază de 50 de kilometri, așa că am avut bucuria să revedem Hermannstadt-ul și să-i savurăm bunătățile.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate