În urmă cu câteva săptămâni m-am înscris la un curs de cultură a vinului. Fac naveta, în weekend, între Timişoara şi Cluj. Aşa am ajuns, împreună cu noii colegi pasionaţi de oenologie, în scop didactic, aproape de Satu-Mare, la Beltiug. După butoiul mare, din fața magazinului din sat, o cotim spre dreapta, trecem pe lângă un mic iaz, lăsăm în stânga târgul cu tarabele de beton acoperite din comună și, nu după mult timp, zărim crama Nachbil. Primele suflete pe care le descoperim sunt cățeii cramei, dormind duşi, tolăniți la umbra unui baric transformat în suport de flori.