Vineri 29 Martie 2024

Magnum cum laude, Boris și Crama Oprișor!

Cel mai vechi colaborator al clubului, Florin (alias Boris) Ionescu, a susținut o nouă și entuziasma...

Gustul anilor bisecți, un privilegiu pentru pasionații CDViN

De curând am bifat a treia degustare cu vinuri de colecție, după un ritm nemaiîntâlnit în anii din u...

O aniversare perfectă: 12 ani de club sărbătoriți cu vinurile Cramei DeMatei și cu multe fete frumoase

Echipa Ciprian Gherheș&Vasile Ghimpu „recidivează” în Vestik Club cu o degustare de zile mari. L...

  • Magnum cum laude, Boris și Crama Oprișor!

  • Gustul anilor bisecți, un privilegiu pentru pasionații CDViN

  • O aniversare perfectă: 12 ani de club sărbătoriți cu vinurile Cramei DeMatei și cu multe fete frumoa...

Afişez elemetele după tag: SERVE

Un alt stand la care m-am simţit foarte acasă la această ediţie a GoodWine este cel al companiei S.E.R.V.E. Derulând imaginile şi amintirile afective, îmi dau seama că acolo, în "casa" din Pavilionul C1 a societăţii înfiinţate de regretatul conte Guy Tyrel de Poix, am avut parte din nou de o atmosferă cosmopolită, că s-a vorbit în mai multe limbi străine, că a fost aglomeraţie de naţii, de bloggeri şi de vinuri alese.

Publicat în Wine News

Şaisprezece doamne, domnişoare şi domniţe, alături de cinci domni de tot felul, au avut plăcerea să petreacă o seară oenofilă în dormitorul bunicii chiar de Mărţişor. Iar eu am avut plăcerea să le pup pe toate de ziua lor şi să le dăruiesc câte o pisicuţă, câte un melc, câte un căţel, câte un ursuleţ ori câte o buburuză cu şnur alb roşu, de pus în piept.

Publicat în Degustări

Am aflat zilele trecute că, între atâtea alte destinaţii posibile, un club de vin este bun şi pentru a-ţi sărbători ziua de naştere. M-am trezit cu un tort cât toate zilele, pe care puteam naviga dulce pe marele ocean al internetului. Mă simt norocos, mă simt Lucky când mă gândesc la toate acestea, chiar dacă oamenilor serioşi de pe întreg cuprinsul ţării şi al lumii li se pare nedemn să scrii pe un blog în numele unui motan maidanez, şi mai mult decât atât, să-ţi faci vinotecă şi asociaţie de degustători neautorizaţi, ba şi un club de vin care să aibă ca imagine reprezentativă o mâţă alb-negru ce se zgâieşte la camerele reporterilor cu un anume şarm de fotomodel. Ca să nu mai spun de pomenitul eveniment, când fiinţele cele mai apropiate mie s-au gândit să-mi pregătească un tort cu chipul aceluiaşi motan pe el.

Publicat în Degustări

Ultima ieşire în lume, în lumea vinului adică, a vesticilor şi implicit a membrilor CDViN s-a petrecut la Ceptura, la viile şi la Crama SERVE. Povestea ei a fost spusă pe blogul Pivnicer. Poate că ea nu ar fi completă însă dacă nu am adăuga şi episodul numit Bucureşti, Centrul Vechi, petrecut pe parcursul unei după-amieze şi seri de toamnă pe cale să vină, în aşteptarea trenului de întoarcere acasă. Din cauza lui, a lustragiului din gară, a pisicii din vitrină, a clovnului cu baloane, a femeii-statuie, a câinilor rasaţi şi vagabonzi, a firmei-patinatoare, a Atelierului Mecanic, a Hanului lui Manuc, a saxofonistului de la Brown Pub, a oamenilor-pancartă, a artiştilor stradali, a ruinelor şi a vinului băut la Caru' cu Bere, mi s-a întâmplat ceva straniu: m-am îndrăgostit de Bucureşti.

Publicat în Flashtasting

Cei care cunosc cât de cât frumosul şi cochetul târg al Aradului ştiu bine că o seară cu vinuri S.E.R.V.E. pe muzică live oferită de Nelu Pitic în Clubul Vestik, adică în "dormitorul bunicii", este unul dintre cele mai frumoase lucruri care li se pot întâmpla prin părţile astea de lume.
O dată, fiindcă rareori un vin din gama superioară a producătorului din Dealu Mare a dezamăgit cunoscătorii şi pasionaţii. Apoi, fiindcă sunetul de chitară şi vocea maestrului Pitic, acompaniat adesea de fiul său mai mic, Andrei, au la rândul lor calitatea vinului premium românesc. Pe urmă, fiindcă nu e de colo ca toate acestea să se petreacă sub privirile mulţumite, pătrunzătoare ori ironice ale lui Santana, Steve Vai, Elton John, Rolling Stones şi ale altor vedete şi personalităţi care fac parte din colecţia unică de autografe ce umple pereţii clubului. Şi nu în ultimul rând, fiindcă platourile pregătite de master chef-ul neautorizat al clubului, căruia prietenii îi spun Imi, rivalizează, completează şi eclipsează adesea chiar şi vinurile cele mai alese.

Publicat în Degustări

Zilele trecute, Clubul Vestik a avut bucuria să-i aibă ca oaspeţi în "dormitorul bunicii" pe doamna Delia Herczeg şi pe domnul Andrei Herczeg. Obişnuitele noastre gazde de fiecare joi de la Enoteca de Savoya au reuşit în sfârşit să ajungă în Arad, pentru un simpatic schimb de experienţă din breasla marilor iubitori de vin. Şi nu au făcut-o oricum, ci într-un splendid şi mignon Mini condus de amfitrioana şi prietena noastră Mariana, care a adus cu sine încă o colegă şi nişte vinuri din Peru.

Publicat în Degustări

Să vă spun cum a fost. Ne-am gândit să organizăm un festin ca la carte, dat fiind că Imi, bucătarul neautorizat dar genial al clubului, ne tot vorbea de la o vreme, cu ochii sclipind de plăcerea cunoaşterii, de un oarecare muşchi Wellington gătit de el însuşi cu care a făcut furori în Germania. Decât că de data aceasta a gătit cu totul altceva şi chiar nu s-a supărat nimeni.

Apoi, un festin are nevoie, pe lângă delicatesele experimentale şi creative ale lui Imi, şi de vinuri pe măsură. Şi cum producătorii nu pot veni de fiecare dată din Dealu Mare, de pe colinele Iaşiului ori din Drăgăşani şi Mehedinţi să-şi prezinte vinurile în Clubul Vestik, ne-am gândit să facem noi asta pentru ei: o degustare profesională dar neautorizată sub ochii a 300 de autografe invidioase.

Publicat în Degustări
Pagina 3 din 3
Publicitate

Pivnicer

CAPITOLUL ȘASE, în care gonim în Frecciarossa cu 300 km/h către Napoli și în care ne zgâlțâim în Circumvesuviana cu 30 km/h spre Pompei, pentru un spectacol în Teatro Grande și un sărut în Casa degli Amanti

Caută

Publicitate