Duminică 9 Decembrie 2018

Tignanello, un Supertoscan în dormitorul bunicii

Așa cum orice împătimit știe, Tignanello este un cuvânt cheie în oenogalaxia Antinori. De aceea, o î...

Un proiect inedit: VALAHORUM - ESSENCE DE ROUMANIE. În căutarea excelenței vinului românesc

Trei profesioniști pasionați de vin, trei crame şi vinuri ce promit să devină repere, în domeniu, în...

Casa de Vinuri Cotnari lansează spumantul de Fetească Neagră

Încă era o seară frumoasă de noiembrie, poate ultima din lunga toamnă însorită. Missy stătea în fere...

  • Tignanello, un Supertoscan în dormitorul bunicii

  • Un proiect inedit: VALAHORUM - ESSENCE DE ROUMANIE. În căutarea excelenței vinului românesc

  • Casa de Vinuri Cotnari lansează spumantul de Fetească Neagră

Vineri, 28 Iunie 2013 18:42

Scrisoare către mezinul vestic pătată cu un strop de Caloian Rosé de la Crama Oprişor

Scris de
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

 

Dragă Mihai,

Află despre noi că suntem bine sănătoşi, ceea ce îţi dorim şi ţie. Am primit cartea ta poştală cu tine însuţi zâmbind acolo, în îndepărtata Indie. Trebuie să ştii că zilele trecute am fost pe la Ferendia unde toate erau la locul lor: iarba curţii, Vasile, omul nostru din Panama, găinile şi curca albă cu pui, via, pomii lui Tatabun, biserica de pe celălalt deal. Grajdul parcă s-a mai coşcovit un pic, însă e tot în locul ştiut, trebuie să-l reparăm cât mai curând. Numai Mama şi Muma, numai Moş Ion şi Baba Lena, numai Tatabun nu mai sunt de găsit acolo, fiind deportaţi într-o lume ceva mai bună.

Dudele s-au copt de-a binelea iar Vasile le-a strâns cu prelata şi a umplut un bidon pe care am găsit de cuviinţă să-l transformăm în răchie, eveniment de la care trebuie să ştii că ne-ai foarte lipsit. În prezent pe prelată cad corcoduşele scuturate de omul nostru din Panama şi, când tu vei ateriza pe aerodromul din Ferendia, ele vor fi numai bune de transformat într-o altă tărie.
Dar nu despre tării mi-am propus să vorbesc în scrisoarea de faţă, ci despre vin. De la o vreme, Vasile, omul care, în absenţa lui Tatabun, se îngrijeşte de toate cele de la Ferendia, pomenea întruna despre nu ştiu ce rosé văzut într-o reclamă la teve. Din păcate, nu a reţinut nici marca, nici producătorul, fiind de felul lui distrat în privinţa amănuntelor de acest fel. Aşa că m-am gândit să-i fac o surpriză ducând cu mine în Yaris, la frapieră şi gheaţă, unul din rosé-urile mele preferate. Totul a decurs foarte frumos. Puii de mâţă fără de nume pe care Vasile i-a adus pentru a prinde cândva şoareci în şpais s-au apropiat curioşi de frapieră, însoţiţi de două găini anonime şi de căţelul Bombonel, o altă vietate omenească însă cu coadă pe care omul nostru din Panama a salvat-o prin înfiere. Găinile au preferat cojile de pâine, asemenea lui Bombonel, asemenea unei mâţe. Numai eu şi Vasile ne-am delectat cu vinul bine răcit. Şi poate că asta şi-a dorit şi unul din pisoii care au degustat gheaţa în curs de topire.
Pe urmă am dus vinul în grădină, tot pozându-l alături de coasa, via şi pomii lui Tatabun. Vasile zâmbea fericit cu ţigara în colţul gurii, roşiile se pârguiau alături, strugurii sunt deja mari cât palma, merii, perii şi prunii se încovoaie de fructe, vezi bine că ai toate motivele să te întorci odată de la indienii ăia. Dacă vii mai iute, mai facem un flashtasting, promit. Uite, până şi căţelul numit Viorel se bucură de prezenţa noastră şi a Caloianului Rosé, tăvălindu-se în iarba proaspăt cosită de Vasile.

Cu dor,
Al tău Pivnicer şi Ucă, în numele vesticilor care am mai rămas

 

Citit 2969 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 22:04

Vorbe despre vin

Never touch my wine


Publicitate

Pivnicer

Noi, da. Acesta este răspunsul la întrebarea din titlu. De fapt, nu am fost cu toții acolo, la Groningen Wijnfestival 2018, ci am participat mai degrabă printr-un bun reprezentant, mezinul Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați, Dan Sămînță.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate