Luni 28 Septembrie 2020

Seară valahă, puglieză și supertoscană în fieful CDViN

După o lungă și pandemică absență, Viile Metamorfosis se întorc în dormitorul bunicii în cadrul unui...

O degustare de orhidee, un freamăt nou în curtea bunicii

Chiar dacă vinurile Domeniului Catleya ne sunt cunoscute de la o vreme, fie de pe la festivaluri, fi...

Printre mâhnirile prezentului, la vie poate fi en rosé, de caramel și ciocolată

Sâmbăta trecută a fost una de rosé și clătite. A treia ediție a minifestivalului nostru gourmet s-a ...

  • Seară valahă, puglieză și supertoscană în fieful CDViN

  • O degustare de orhidee, un freamăt nou în curtea bunicii

  • Printre mâhnirile prezentului, la vie poate fi en rosé, de caramel și ciocolată

Miercuri, 17 Iunie 2020 14:51

Cineva iubește, acolo sus și în curtea bunicii, Mustoasa lui Emanuele Reolon

Scris de
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Prin decret al guvernului CDViN, clubul nostru a intrat în stare de oeno-urgență. Avem nevoie cu toții să ne reîntâlnim, să degustăm, să povestim, să reînnodăm firul normalității. În ultimul weekend, am ocupat curtea bunicii, „strâns uniți” în jurul lui Manu Reolon și al vinurilor pe care le elaborează la Crama MaxiMarc.

În deplină dar enervantă legalitate, am bifat, în fieful bunicii, al doilea eveniment post-pandemie. La patru ani după ce ne-am revăzut întâmplător pe dealurile Măderatului, acolo unde preluase o vie nu tocmai îngrijită și o vinărie nu tocmai salubră, Emanuele Reolon și-a prezentat cu mândrie ultimele creații. În tot acest timp care a trecut de la acea reîntâlnire, cu sprijinul unor patroni deschiși la minte, a supravegheat construirea unei crame ultramoderne, a schimbat modul în care se făcea viticultură pe cele câteva zeci de hectare ale firmei, a schimbat echipa de lucru, a adus întreaga zonă a Măderatului în secolul XXI.

Și dacă nu mă credeți și dacă nu ați apucat să vizitați crama de care vă spun, măcar încercați vinurile. Într-o sâmbătă, în companie cosmopolită – am avut printre noi mai mulți podgoreni locali de origine greacă, italiană și română, dar și prieteni veniți de la București ori Timișoara – Manu ne-a oferit șapte vinuri. La frapieră, am putut degusta: MaxiMarc Sauvignon Blanc 2019, MaxiMarc Fetească Regală 2019, Castel Sofia Mustoasă de Măderat 2018, MaxiMarc Rosé 2018 (Pinot Noir). Apoi ne-am delectat cu două vinuri roșii: MaxiMarc Merlot 2017 și, în avanpremieră, Suiram 2018 (Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră). La urmă, o surpriză pentru adevărații oenofili,  Merlot 2017 vinificat prin metoda Amarone.

Albele sunt dense, cu arome subtile, de pieliță, ele poartă amprenta terroir-ului, dar mai ales a mâinii oenologului, un meseriaș de clasă care a trudit mulți ani în crame din Italia și România. Cât despre rosé, acesta ar fi un bun însoțitor la un grătar pe terasa distanțării sociale. Nu cred că veți găsi vreo Mustoasă mai bună decât cea din gama Castel Sofia, chiar de veți colinda în trecut cu mașina timpului. Și spun asta acum, în iunie 2020, la puțin timp de la lansarea ei (ca să le reamintesc apoi, peste ani, celor care o vor descoperi în sfârșit), fiindcă în multe alte rânduri - Petro Vaselo Ovaș Roșu 2011 e un bun exemplu în acest sens - am constatat că există un  oarecare retard de percepție în media și în breasla de profil, altminteri supusă prea multor prejudecăți de ordin tradiționalist, elitist și chiar etnic.

Merlot-ul din 2017, gama MaxiMarc, a ajuns abia acum la maturitate, are probabil cel mai bun raport preț-calitate, dacă faceți chef cu multe persoane și mai ales cu mulți iubitori de vin, poate că ar fi una dintre cele mai bune opțiuni în materie de vin roșu. Iar Suiram, oh, Suiram s-a făcut o minunăție, s-a desăvârșit în cramă și acum așteaptă îmbutelierea. Ca să nu mai spun de neobișnuitul Amarone, pe care numai membrii CDViN au avut privilegiul să îl deguste, în club ori în cramă, în toată splendoarea evoluției sale.

Singurul creator de vinuri după metoda Amarone din Podgoria Miniș-Măderat a fost acompaniat în discursul său cu câte un lătrat de Pinot, personaj care nu este vinul, ci teckelul sârmos al casei. Evenimentul privat s-a încheiat către miezul nopții, la lumina lunii și a lămpilor curții, în singura zi a săptămânii în care ploaia a ocolit Aradul. Am mulțumit Celui care, acolo sus, ne iubește. Poate că, doar grație Lui și a vinului pe care L-a creat înaintea facerii viei, suntem din nou pregătiți de aventurile oenologice viitoare, la umbra bradului și a vișinului bunicii.

Citit 580 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Iunie 2020 16:05
Publicitate

Pivnicer

De când ne cunoaștem cu prietenii noștri Zoli și Raluca, și să tot fie vreo șapte ani, am trăit atât de multe aventuri împreună că ele nu pot fi povestite nici în o mie și una de pagini de călătorii oenologice. Totuși cele mai importante evenimente legate de ei pot fi descrise mai jos, în câteva cuvinte și imagini, de dragul celui mai nou membru al clubului nostru de vin.

Caută

Publicitate