Luni 23 Septembrie 2019

Început de toamnă cu mangaliță și vin, printre zimbri, lame și cerbi

Peste șaizeci de membri și simpatizanți ai Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați au venit, din...

În odăile bunicii, MaxiMarc face istorie într-o companie selectă

În felul lor, Conferințele Historia au început în dormitorul bunicii. În cuibul oenofil CDViN, aflat...

Rosé-uri, căpșuni și clătite savurate în mod oenofil, gastronomic, gourmet

După evenimentul de anul trecut, a doua ediție a minifestivalului de rosé și clătite organizat de CD...

  • Început de toamnă cu mangaliță și vin, printre zimbri, lame și cerbi

  • În odăile bunicii, MaxiMarc face istorie într-o companie selectă

  • Rosé-uri, căpșuni și clătite savurate în mod oenofil, gastronomic, gourmet

Miercuri, 28 Noiembrie 2012 22:07

Idilă cu Caloian şi Drăgaică, la GoodWine

Scris de
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Dacă te uiţi de sus, GoodWine-ul de anul acesta, chiar dacă mutat din World Trade Plazza într-un pavilion Romexpo, îţi oferă aceeaşi viziune de ansamblu a unui orăşel al vinului, a unui cartier al vinului, a unor străzi ale vinului. Asta am şi făcut, am privit puţin de sus spectacolul, harta, caroiajul celui mai important festival de vin din România. Pe una din aceste străzi găsesc o "garsonieră" familiară, chiar dragă mie, care poartă numele Crama Oprişor. Sunt acolo câţiva oameni pe care am ajuns să-i cunosc bine şi mult mai multe vinuri pe care am ajuns să le cunosc şi mai bine. Dacă dau zoom privirii şi privesc atent înăuntru, observ aceeaşi aglomeraţie cu care m-am obişnuit la ultimele festivaluri, de oameni şi vinuri, de pahare, sticle şi baricuri, de roţi şi jderi. Apoi, sătul să contemplu spectacolul de sus, cobor să degust şi eu atmosfera şi vinul.

Nu, de data aceasta n-am mai încercat aproape totul, de la modest la premium, ci doar două vinuri, mai degrabă din game medii. Caloian mi-a plăcut întotdeauna, nu din pricina vinurilor albe ori rose, cât a Cabernet Sauvignon-ului. Şi-apoi îmi place numele ales, îmi plac fotografiile acelea rustice de pe etichetă şi modestia de a exprima ruralul, căruia şi sufletul meu îi aparţine. De data aceasta, de acest GoodWine însă, am degustat doar noua Fetească Neagră, 2011, din gama Caloian. Şi chiar dacă nu am luat sticla cu mine, ca-n alte dăţi, pe nişte coclauri, chei, meleaguri neştiute şi n-am ascuns-o în albia unui râu de multe pentru deliciul privirii şi al aparatului foto, povestea merită să fie descoperită de fiecare, în pahar. Mă gândesc să adaug acest vin unui viitor blind de Feteşti Negre organizat de Vestik, nu atât pentru a fi notată, cât mai ales pentru a fi degustată, revelată şi vesticilor care încă n-au dat de ea.
După flashtasting-ul cu Drăgaică Roşie de la teatrul de păpuşi, al cărui inspirat maestru improvizator a fost Nelu Pitic, special folkstar-ul nostru cel de toate degustările, mărturisesc că m-am cam atins de Drăgaicele pe care le aveam prin pivniţă, epuizând stocul, aşa că mi-era dor de varianta 2010. Am găsit-o tot la standul Oprişor şi m-a contrariat la fel ca şi anterioara. Are o astringenţă în debut care te zăpăceşte un pic şi-ţi spui că nu ştii cum s-o iei. Puţin după aceea se descoperă frumos, iscă acel fior care te face să-ţi aminteşti de un anume vin dintr-un anume an de la o anume cramă. Dar fiorul cel mai adesea nu se poate povesti, el trebuie împărtăşit, şi-atunci sunt de prisos cuvintele. Sau nu sunt?

 

Citit 4173 ori Ultima modificare Vineri, 29 Martie 2013 16:21

Vorbe despre vin

Never touch my wine


Publicitate

Pivnicer

Dacă n-ai când și cum și unde să te duci într-un concediu clasic, de două săptămâni, în august, dat cu mărinimie de corporație sau de stat, de patron ori de șef, dacă știi și alte trasee decât cele care duc la Marea Neagră ori pe Valea Prahovei, locuri altminteri binecuvântate cu o nesecată, misterioasă, piramidală energie dacică, poate că nu e lipsit de inspirație să o iei către vest.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate