Marți 18 Iunie 2019

Secretele gourmet ale Vaticanului. Un festin divin, cu Salvo Lo Castro

Evenimentul gourmet al anului, în Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați, s-a petrecut duminică, ...

Furmint și Cabernet Franc din Magyarország, în compania unui cavaler arădean al vinului

Un bun prieten a susținut recent o degustare de cinci stele în dormitorul lui Nagymama. Schmak Andrá...

O degustare și un vernisaj cu înger păzitor

Clubul nostru s-a îmbogățit zilele trecute cu doi mari prieteni, Doina Mihăilescu și Oliv Mircea. Da...

  • Secretele gourmet ale Vaticanului. Un festin divin, cu Salvo Lo Castro

  • Furmint și Cabernet Franc din Magyarország, în compania unui cavaler arădean al vinului

  • O degustare și un vernisaj cu înger păzitor

Miercuri, 10 Septembrie 2014 23:36

Giancorrado Ulrich: "Vinul românesc se va bucura de o recunoaștere internațională!"

Scris de
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

Joi, 11 septembrie 2014, are loc inaugurarea cramei VIILE METAMORFOSIS, situată în satul Ungureni, comuna Vadul Săpat, din județul Prahova. Evenimentul se anunță a fi unul de marcă pentru oenologia autohtonă, doi membri ai ilustrei familii Antinori - marchizul Piero Antinori și una dintre cele trei fiice ale sale, Albiera Antinori, vicepreședintele "Marchesi Antinori" - urmând a fi prezenți la inaugurare. Familia Antinori s-a hotărât să investească în România la recomandarea lui Giancorrado Ulrich, astăzi preşedintele Vitis Metamorfosis, după ce acesta a vizitat pentru prima oară România, în 2001. În proiectul Vitis Metamorfosis a fost apoi cooptat vinificatorul Fiorenzo Rista, un profesionist care avusese deja ocazia să producă în România vinuri premium.

 Giancorrado Ulrich este președintele Vitis Metamorfosis din 2004. În acest an, compania trece printr-un proces de rebranding. Vinurile vor fi promovate sub conceptul Viile Metamorfosis, iar noul logo vine să întărească ideea de vinuri premium produse ecologic.

Unul dintre cele mai discrete și agreabile personaje din peisajul oenologic românesc, fost jurnalist, expert în marketing și publicitate, Giancorrado Ulrich a acceptat recent să fie oaspetele Interviurilor CDViN.

 

Vă mai amintiți prima întâlnire pe care ați avut-o cu un membru al familiei Antinori?

 

L-am cunoscut pe prietenul meu Piero Antinori când împlinisem 17 ani. Aveam mulți prieteni florentini, iar el era vărul unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei. Ne-am cunoscut și am ținut legătura de-a lungul vieților noastre.

 

Cum ați defini vinul?

 

Vinul este... este un prieten! Este, de asemenea, un prieten al hranei. Mi-a făcut plăcere să învăț să asociez vinul cu mâncarea și așa am învățat și mai multe despre vinuri.

 

Care ar fi principalele motive pentru care vinul e mai bun decât berea?

 

Nu mă deranjează berea... Dar vinul merge mult mai bine cu mâncarea. Incredibila varietate a vinului e impresionantă... Vinul merită explorat, e fascinant. Pe unii s-ar putea să-i sperie, dar asta se întâmplă pentru că îi copleșește. Trebuie s-o ia încetul cu încetul...

 

Ce influență are instinctul în lumea vinului?

 

Instinctul este o chestie hotărâtoare, nu doar în lumea vinului. Instinctul este un CEVA pe care trebuie să-l simți, să-l explorezi, iar apoi să-ți folosești creierul. Instinctul este primordial. În general, în viață, nu numai în business-ul cu vin.

 

Locuiți în Milano. De ce ați ales acest oraș?

 

Pentru că m-am născut în Milano, pentru că am crescut acolo. Sora mea locuiește acolo, prietenii mei sunt acolo. Chiar dacă nu e o mare brânză, e brânza mea. (Signor Giancorrado începe să râdâ încet, cu afecțiune evidentă pentru orașul său natal). 

 

Care este cel mai bun vin din lume, în opinia dumneavoastră?

 

Să numesc doar unul?

 

Încercam doar să vă provoc...

 

Da, mi-am dat seama... Iubesc vinurile roșii din Burgundia. De asemenea, iubesc vinurile albe de pe Valea Loarei, ca, de pildă, Vouvray. Dintre vinurile italiene, nu am niciun dubiu: prefer Sangiovese.

 

Care a fost cea mai mare extravaganță pe care ați încercat-o în lumea vinului? Dacă e cazul...

 

O sticlă de La Tâche. (Râde) Am și plătit-o... (Râde din nou)

 

Credeți că vinul poate fi povestit în limba engleză?

 

Dacă o persoană vorbitoare de limbă engleză ar avea talentul lui Shakespeare, ar putea descrie orice.

 

Apropo, care este poetul/scriitorul dumneavoastră preferat?

 

Dintre scriitorii din vechime, Francesco Petrarca... pentru că nimeni nu a scris ca el despre dragoste. Dintre cei moderni, Beppe Fenoglio.  A scris despre război și partizani. Dar nu e vorba despre CE a scris, ci despre CUM a scris.

 

De ce ați ales România?

 

Nu am ales România. Am venit aici în 2001, mi-a plăcut, am degustat vinurile M-am întors cu mare plăcere. Îmi plac oamenii, locurile. România merită o altfel de imagine. Nu doar din perspectiva vinurilor ce se produc aici, ci la modul general.

 

Cum vedeți industria vinului peste 50 de ani?

 

Asta e o întrebare foarte dificilă. Îmi e aproape imposibil să-mi imaginez, uitându-mă la ce s-a întâmplat în ultimii 50 de ani, mai ales în Italia. Ceea ce pot să spun despre următorii zece ani este că sunt convins că vinul românesc se va bucura de o recunoaștere internațională din punct de vedere al calității. Și vom pune și noi puțin umărul la asta..

 

Care considerați că este cea mai importantă realizare a dumneavoastră?

 

Aici se impunea un plural la întrebare. Cu siguranță, cea mai recentă este publicarea unei cărți despre cariera tatălui meu ca arhitect și ca designer. E ceva ce mi-am dorit foarte mult să fac. Va avea 500 de pagini și 2.000 de ilustrații, deci va fi un lucru important. Iar următoarea realizare importantă este ceea ce fac acum, la ce lucrez acum.

Citit 3492 ori Ultima modificare Marți, 16 Septembrie 2014 21:40

Vorbe despre vin

Tu, cel ce iubești vinul, nu lăsa niciodată via să sufere.


Publicitate

Pivnicer

Fără să fim șefi de stat, mari maeștri de lojă ori mici somități pe scara socială, călătoria noastră din 2019 la Drăgășani, de Ziua Bunicii Maria Știrbey, a trecut fortuit prin Sibiu. Cu o lună înaintea evenimentului, nu mai erau de găsit locuri de cazare acceptabile în zona Drăgășaniului pe o rază de 50 de kilometri, așa că am avut bucuria să revedem Hermannstadt-ul și să-i savurăm bunătățile.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate