Există câteva mari evenimente care nu se succed decât o dată la patru ani, cum ar fi olimpiadele și campionatele mondiale de fotbal. Și tot o dată la patru ani, cei care au norocul (sau ghinionul) de a se fi născut în ani divizibili cu patru pot să-și serbeze ziua de naștere. Și atunci, dată fiind toată această febrilă așteptare, de ce nu am organiza din când în când, o dată la patru ani, și o degustare de vinuri create în ani bisecți?
Chiar dacă încă nu s-a făcut noiembrie, vineri seară m-am simțit ca de ziua mea. O dată că Boris a adus cu el câteva dintre cele mai frumoase magnumuri de la Oprișor. Apoi fiindcă Dan s-a pus să-mi facă un portret și i-a ieșit atât de bine încât acum mi-este chiar greu să mă ridic la înălțimea propriei mele imagini. În plus, i-am avut alături în club pe câțiva dintre cei mai apropiați prieteni, unii veniți de departe. A lipsit numai Mihai, it-istul globetrotter, în mod cu totul motivat însă.