Luni 22 Octombrie 2018

Sorbire de vin și îmbrățișare de Sequoia la Crama MaxiMarc

La exact un an de la prima noastră „vizită oficială” la Crama MaxiMarc, făcută ca membri fondatori a...

O degustare cu Răzvan Demian, omul-orchestră, și Vali Chibrit - un caricaturist scăpărător

În primul weekend al lunii octombrie, am organizat o degustare atipică din mai multe puncte de veder...

Groningen Wijnfestival 2018: an alternative type of communion with wines from all over the world

Ever heard of a wine festival that was held in a church? As a student, and as young member of the Cl...

  • Sorbire de vin și îmbrățișare de Sequoia la Crama MaxiMarc

  • O degustare cu Răzvan Demian, omul-orchestră, și Vali Chibrit - un caricaturist scăpărător

  • Groningen Wijnfestival 2018: an alternative type of communion with wines from all over the world

Sâmbătă, 06 Aprilie 2013 15:32

GoodWine 2013. Un Centaur, un Liliac şi Trei Fete Negre

Scris de
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Nu, cuvintele din titlu nu au nici o conotaţie înfricoşătoare, aşa cum ar putea crede un neiniţiat în ale vinului românesc, aflat întâmplător în faţa acestei postări. Ele povestesc de fapt despre trei întâlniri benefice pe care le-am avut la ultima ediţie a GoodWine, cu vinuri şi oameni cunoscuţi, dar şi cu simboluri cunoscute, pe care de-acum le asociem mai mereu cu vinul.

 

În prima zi a festivalului GoodWine, am încercat să văd lucrurile de sus, la propriu, panoramând şi zoomând standurile producătorilor de pe scările şi de la etajul Pavilionului C1. Aşa am reuşit să capturez în imagine Centaurul care reprezintă pe etichete vinurile marca Alira, dar şi pe acelaşi Big Radu care făcea conversaţie la stand. Nu puteam să nu mă alătur acestui anturaj, aşa că am dat fuga până acolo, pentru o reîntâlnire cu oamenii care au pus în scenă în urmă cu peste un an şi jumătate extraordinarul voiaj în Bessa Valley, la crama soră din Bulgaria care produce vinurile Enira. Ghenadie Bobeică şi Mircea Niculescu se aflau în mijlocul unei aglomeraţii de vizitatori, însă nu au pierdut ocazia să mă îmbie cu noutăţile Alira. Împreună cu Răzvan Jurcă, am degustat de toate, între care un interesant rosé, o Fetească Neagră 2011 pe care ne-o dorim şi în degustările clubului Vestik, şi totodată m-am reîntâlnit cu Merlot 2009, pe care din pricini obiective am ratat cândva ocazia de a-l degusta la el acasă. Dacă destinul Alirei va fi asemănător cu cel al Enirei şi dacă spiritul masonic care a plantat via şi a construit o splendidă cramă undeva pe un oarecare deal pietros din sudul Bulgariei se va regăsi şi în tot ceea ce s-a realizat în România la Aliman, s-ar putea ca în câţiva ani să vorbim aici despre unul dintre cele mai importante branduri din lumea vinului românesc. Şi chiar să degustăm cupaje Alira de talia Rezervei 2007 Enira, cu ecou internaţional.

 

Pe o altă "stradă" şi într-o altă "casă" de la GoodWine, am ochit nişte sticle purtând pe ele simbolul cunoscut care a dat numele cramei, Liliac. De fapt, l-am căutat anume nu fiindcă aş fi fan al zburătoarei nocturne devenite simbol de vinărie, ci fiindcă mi-era dor de albele transilvane cu care nu m-am întâlnit decât de vreo două-trei ori pe la festivaluri. Ioana Micu a avut grijă să ne toarne în pahar, mie şi mezinului Vestik, cam tot ce avea pe acolo. De plecat însă, am plecat şi cu un vin roşu, Fetească Neagră - Merlot 2011, alături de Rosé-ul din 2012 şi cupajul de Chardonnay şi Pinot Gris din 2011. Ele evoluează acum în arcadele vinotecii arădene, însă restul vinurilor de la Liliac vor fi prezente în curând în dormitorul bunicii, fiindcă e absolut necesar să le facem cunoscute şi membrilor cu card de club care încă nu au avut norocul să le deguste. Ca şi Villa Vinèa, acest nou producător din Ardeal este unul pe care orice pasionat de vin ar trebui să-l ia în seamă, fiindcă mai presus cifrele investite, de marketing, de vorbele de pe bloguri, şi în cazul Liliac vorbesc licorile turnate în pahar.

 

Din varii motive, care în ce ne priveşte nu au ţinut neapărat de depărtare, ignoranţă ori fatalitate, membrii clubului Vestik nu s-au întâlnit încă în cadrul unei degustări oficiale în dormitorul bunicii cu vinurile Aureliei Vişinescu. De aceea, eu şi Mihai am fost din nou un fel de trimişi speciali, puşi să deguste şi pentru alte zeci de pasionaţi creaţiile oenologului care elaborează vinuri în Săhăteni. De fapt, noi, călătorii vestici frenetici, le-am mai încercat în destule rânduri mai aproape de casă, la evenimentele organizate de Enoteca de Savoya şi la târgul VinVest din Timişoara, dar şi la ediţii precedente ale festivalului bucureştean. Am putut constata că sunt pline de Karakter şi că este grozav să fii Artisan-ul atâtor creaţii oenologice, să închizi un Nomad într-o sticlă, să dai formă şi corp unui concepte atât de imateriale precum Anima. Doamna Vişinescu ne-a îmbiat să bem pentru asta, ba chiar ne-a oferit propriile Fete, Negre, născute în 2007, 2008 şi 2009, spre degustare. Deloc descurajaţi de distribuţia exclusivistă a acestui vin, noi le invităm pe cele Trei Fete Negre şi pe creatoarea lor în clubul din dormitorul bunicii. Fiindcă vinurile mari merită să fie împărtăşite de cât mai mulţi dintre cei care le şi înţeleg.

 

 

 

Citit 3929 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 22:01

Vorbe despre vin

Mâhnirea poate fi atenuată cu un somn bun, o baie și un pahar de vin.


Publicitate

Pivnicer

Noi, da. Acesta este răspunsul la întrebarea din titlu. De fapt, nu am fost cu toții acolo, la Groningen Wijnfestival 2018, ci am participat mai degrabă printr-un bun reprezentant, mezinul Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați, Dan Sămînță.

Caută

Distribuie asta!