Vineri 15 Februarie 2019

Lechburg: terroir-ul albelor care l-au îmblânzit pe Nikita Hrușciov

Al treilea eveniment oficial al anului desfășurat în clubul nostru de degustători de vin absolut nea...

Aniversare specială cu Ionu, Moutai, Syrah și Suiram

Cum orice întâlnire, cum orice degustare poate deveni o călătorie, de ziua lui Ionu ne-am călătorit ...

Vin și alegeri anticipate! Teleportați în 2020, pe rit SF

Așezați-vă liniștiți la locurile voastre, că articolul de față n-are nicio legătură cu politica, deș...

  • Lechburg: terroir-ul albelor care l-au îmblânzit pe Nikita Hrușciov

  • Aniversare specială cu Ionu, Moutai, Syrah și Suiram

  • Vin și alegeri anticipate! Teleportați în 2020, pe rit SF

Marți, 04 Iunie 2013 16:09

Bucurie inefabilă şi irepetabilă, în şaisprezece, la Crama Avincis

Scris de
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Una dintre cele mai frumoase călătorii ale grupului Vestik s-a consumat în weekend-ul trecut la Drăgăşani. Şaisprezece vestici, în şase maşini, venind din trei direcţii diferite, din est, din vest, din nord, s-au întâlnit într-un interval de cinci minute într-o benzinărie de la marginea oraşului vâlcean, urmând să-şi petreacă sâmbăta la Crama Avincis, iar duminica, la Prince Ştirbey. Doi, de fapt două, au venit de la... Constanţa, alţi patru au sosit dinspre Râmnicu Vâlcea, după un voiaj la Obârşia Lotrului, iar restul, de la Arad şi Timişoara, via Craiova.

Despre trupa din urmă, cu care am călătorit de-a lungul Dunării, pot să spun că s-a comportat ca-n toate dăţile - şi n-au fost puţine - în care am luat drumul Drăgăşanilor. Am străbătut Banatul de plăcere, am poposit la Taverna Sârbului, pentru un şalău, un calcan, un vin la pahar şi o şedinţă foto, iar apoi am urmat săgeata cu Avincis, traversând sate cu capre, nori şi vii, până pe Dealul Dobruşa, locul în care în urmă cu câţiva ani a răsărit o bijuterie arhitecturală şi oenologică. Angela şi Ghislain ne-au întâmpinat şi îmbrăţişat, gazonul era impecabil, geometriile cramei străluceau în soarele capricios de mai, Hebe şi Suki se hârjoneau în iarbă, trandafirii înfloriseră la capătul viei. Eram din nou în paradis, urcând treptele către apartamentele celeste.
Am fotografiat totul, am băut vin, am fost ospătaţi cu tot felul de bunătăţi, Dumnezeu a trimis câţiva stropi pentru noi, iar Angela l-a imitat, pornind instalaţia point view-ului. În şir indian, am străbătut toată această splendoare, cu parfum de floare de viţă, de roze şi caprifoi.
Singura adolescentă a grupului citea Great Expectations pe o bancă, iar noi beam Cuvée Amélie şi Rosé şi Crâmpoşie şi Cabernet Sauvignon şi Cuvée Andrei. La poale, luminile Drăgăşanilor s-au aprins parcă pentru noi, trimiţându-ne la culcare ori pe tărâmul viselor împlinite. Am dormit cu adevărat în Cabernet Sauvignon, într-o bucurie inefabilă şi irepetabilă, care nu ar trebui să poarte vreun nume şi nici să fie exprimată în cuvinte, aici sau aiurea.
A doua zi, albinele şi bondarii bâzâiau în maci, iar lumea era la locul ei, tăiată în două de luciul Oltului. Câţiva kilometri mai încolo, după deal, ne aştepta o altă bucurie care chiar poartă un nume: Prince Ştirbey.

 

Citit 3602 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 22:06

Media

Vorbe despre vin

Acolo unde nu este vin, nu există dragoste.


Publicitate

Pivnicer

Numărănd toate titlurile, fotografiile, link-urile celor 365 de zile din 2018, ne dăm seama că am avut parte de un an plin-plin-plin, în care ne-au lipsit în nici un caz entuziasmul, periplurile, aventura. Au fost atât de multe evenimente, cu paste și clătite, cu emu și Tămâioase Negre, cu calamari și vițe străvechi, că unele au rămas pur și simplu fără cronică.

Caută

Distribuie asta!

Publicitate