Sâmbătă 21 Octombrie 2017

Câteva ore cu Valeriu Stoica în amfiteatrul bunicii

Odăile bunicii s-au transformat, pentru a treia oară, în amfiteatru,  iar degustătorii neautorizați ...

Pe dealurile Măderatului se află în curs de realizare un proiect vitivinicol și oenoturistic de cinci stele

Pe dealurile Măderatului, mai aproape de sat decât de culmea pe care se află ruinele inconfundabile ...

La taifas cu Herbert și cu șapte vinuri de dincolo și de dincoace de Ocean

De la o vreme, Herbert este performerul absolut al degustărilor din dormitorul bunicii, prin prezenț...

  • Câteva ore cu Valeriu Stoica în amfiteatrul bunicii

  • Pe dealurile Măderatului se află în curs de realizare un proiect vitivinicol și oenoturistic de cinc...

  • La taifas cu Herbert și cu șapte vinuri de dincolo și de dincoace de Ocean

Miercuri, 27 Ianuarie 2016 11:43

STUDIU: Cum se poate manipula auditiv o degustare de vin. Ce gen de muzică modifică percepția asupra unui anumit soi

Scris de
Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

O întrebare interesantă: pot fi influențate auditiv preferințele pentru un anumit vin sau, mai mult, chiar rezultatele unei degustări de vin? Prima tentativă de a răspunde acestei întrebări s-a petrecut în 1993, când studiul Areni & Kim a stabilit că muzica clasică difuzată într-o cramă îi determina pe vizitatori să cumpere vinuri mai scumpe, în comparație cu vinurile achiziționate când se difuza muzică din Top 40.

În 1997, profesorii departamentului de psihologie de la Universitatea din Leicester (Anglia)  au publicat în Journal of Applied Psychology rezultatele unui studiu (North, Hargreaves & McKendrick) efectuat pe 82 de cumpărători de vin dintr-un supermarket situat la periferia orașului. Ca mostre au fost folosite vinuri franțuzești și nemțești. Concluzia: când în supermarket se difuza muzică franțuzească, erau preferate vinurile din aceeași țară, raportul față de vinurile nemțești fiind de 5 la 1. Și invers: când era difuzată muzică teutonă, vinurile nemțești se vindeau mai bine, în raport de 2 la 1.

Nouă ani mai târziu, un alt studiu, realizat tot în Marea Britanie, dar în Scoția, a concluzionat că muzica are un impact bine definit, MĂSURABIL, asupra felului în care caracterizăm un vin pe care îl degustăm în timp ce o ascultăm.

Profesorul Adrian North, inițiator al studiului, a declarat că, deși în lumea academică este unanim recunoscut faptul că muzica influențează comportamentul uman, cercetarea desfășurată în anul 2008 are meritul de a fi evidențiat, pentru prima dată, că muzica poate afecta percepția celorlalte simțuri, inclusiv felul în care e perceput gustul vinului.

La acest studiu a fost invitat să participe și vinificatorul Aurelio Montes (Chile) care asigură un ambient de muzică religioasă vinurilor sale puse la măturat. Vinurile sale au fost cele oferite spre degustare subiecților voluntari.

Proiectul a fost realizat cu ajutorul a 250 de studenți ai universității - 125 de bărbați și tot atâtea femei, toți sub 25 de ani -, cărora li s-au oferit un pahar de vin alb (Chardonnay) și altul de vin roșu (Cabernet Sauvignon) și au fost invitați să asculte patru tipuri de muzică (în paranteză: caracteristicile muzicii, conform inițiatorului studiului):

- "Valsul florilor" (1892), piesă de muzică orchestrală din actul al doilea din Spărgătorul de nuci, un balet compus de Ceaikovski  ("subtilă și rafinată");
- Slow Breakdown - Michael Brook  "relaxantă și discretă";
- Just Can't Get Enough - Nouvelle Vague (cover după Depeche Mode) "excepțional de atractivă și atrăgătoare";
- Carmina Burana - Orff   "puternică și grea".

În funcție de fiecare tip de muzică ascultat, subiecții au dat note de la 0 la 10 vinului alb și celui roșu. De asemenea, vinurile au fost notate și la o degustare în liniște, fără muzică.

Rezultatele au indicat faptul că muzica a influențat modul de percepere a vinului în funcție de atmosfera indusă de muzică, cu o medie de 37.25%.  Procentul pentru vin alb a fost 32.25% , în timp ce procentul pentru vin roșu a fost 42.25%.

În concluzie, diferite genuri muzicale stimulează părți diferite ale creierului și ne determină să degustăm vinul într-o anumită corelație cu muzica ascultată. Muzica ascultată a avut influență asupra gustului vinului, dar nu a influențat subiecții într-atât încât să îi determine să spună că le place mai mult vinul respectiv.

Cercetătorii de la Universitatea Heriot-Watt din  Edinburgh recomandă următoarele asocieri vin-muzică:

Cabernet Sauvignon:

Won't Get Fooled Again - The Who
All Along The Watchtower - Jimi Hendrix
Live And Leţ Die - Paul McCartney
Honky Tonk Women - The Rolling Stones


Chardonnay:

Rock DJ - Robbie Williams
Atomic - Blondie
Spinning Around - Kylie Minogue
What's Love Got To Do With It - Tina Turner


Merlot:

Sitting On The Dock Of The Bay - Otis Redding
Easy - Lionel Ritchie
Heartbeats - Jose Gonzalez
Over The Rainbow - Eva Cassidy


Syrah:

Puccini, Nessun Dorma - Luciano Pavarotti
Canon - Johann Pachelbel
Chariots Of Fire - Vangelis
Orinoco Flow - Enya



Concluzia studiului: muzica din fundal influențează degustarea unui vin. Magnitudinea acestor efecte nu a fost de neglijat, vinul roșu fiind mai influențat de aceste efecte decât cel alb.

Citit 1241 ori Ultima modificare Miercuri, 27 Ianuarie 2016 14:15

Vorbe despre vin

Mâhnirea poate fi atenuată cu un somn bun, o baie și un pahar de vin.

Pivnicer

Ce poți face într-o singură (bună) zi, dacă ești bănățean ori ardelean, mare iubitor de vin și de călătorii? De exemplu, să vizitezi o cramă din Sălaj, să încerci acolo un Chardonnay de top, iar apoi să pornești către Cluj, pentru a onora o invitație de nerefuzat, care are legătură cu alte vinuri mari.

Caută

Distribuie asta!

0.png0.png0.png5.png0.png6.png2.png7.png1.png