Joi 21 Iunie 2018

Un tribut adus lui Rudolf Steiner: vinurile biodinamice. „Tasting with Respect", la VieVinum 2018

Înainte de deschiderea oficială a celei de-a zecea ediții a festivalului VieVinum 2018, am avut ocaz...

Rusalii 2018 la Avincis, o cronică afectivă

Prima noastră ieșire la Drăgășani de anul acesta s-a consumat de Rusalii, la Ziua Cramei Avincis. Un...

Premieră la Belgrad: Festival Tamjanike

Clubul restaurantului Plato, ce aparține Facultății de Filosofie din Belgrad, din centrul capitalei ...

  • Un tribut adus lui Rudolf Steiner: vinurile biodinamice. „Tasting with Respect", la VieVinum 2018

  • Rusalii 2018 la Avincis, o cronică afectivă

  • Premieră la Belgrad: Festival Tamjanike

Sâmbătă, 05 Ianuarie 2013 14:09

Bilanţ 2012: 24 degustări, 11 vizite la crame, 13 flashtasting-uri, 14 evenimente, 137 articole

Scris de
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Am dat puţin înapoi acele ceasornicului terestru aşa, cu vreo 365 de zile, uitându-mă în urmă la anul care a trecut, contabilizând acţiunile şi patimile şi aventurile oenologice. Şi vă spun sincer că m-am îngrozit! Nu reuşesc să înţeleg cum am reuşit să facem atâtea trăsnăi şi lucruri serioase, ba chiar şi să scriem conştiincios despre fiecare pe un blog şi două site-uri. Şi dacă nu-mi înţelegeţi din start nedumerirea, citiţi cele ce urmează şi apreciaţi singuri.

Prin ianuarie 2012, am făcut, ca şi acum, bilanţul celuilalt an, 2011, numărând, oenofil, 5 flashtasting-uri, 8 degustări, 5 vizite de lucru în crame, 4 participări la târguri de vin, peste 100 de articole publicate şi peste 1.200 de sticle testate. Apoi am povestit, pe Vestik.ro, despre vinurile Banatului toscan, întrebându-ne cum se scrie Petrovaselo în limba italiană. De fapt, în prima lună a anului trecut nu s-au petrecut prea multe în curtea Vestik. În lipsă de degustări ori flashtasting-uri, am procedat la o sfinţire de vinuri şi copilării pierdute cu ajutorul unui bilet de Ferendia dăruit de Bace Toghiere, părintele blogger care vine cu crucea în fiecare an prin vinotecă şi prin toate cotloanele casei. Un pic mai încolo, am inaugurat cu condeiul un restaurant din buricul Aradului, devenind pentru scurtă vreme paparazzo printre prosciuto, pupături şi alte ingrediente pe care le-am făcut uitate deja. În lipsă de altceva mai bun, am polemizat în van cu nişte bloggeri mult mai activi şi activişti decât mine, după ce le-am spus că eu cred cu tărie că vinul poate fi povestit altfel decât scanând etichete şi descoperind în el cine ştie ce fructe de pădure ori junglă urbană, ba chiar am fost suficient de imprudent să fac nişte reflecţii despre plăcutele pericole ale idealizării vinului, riscând chiar să vorbesc, mai mult pentru mine însumi, despre vinul care ne-a îmbătat înaintea creării viei. Şi fiindcă n-a folosit la nimic, m-am întors la lucrurile concrete şi la tristeţea concretă, citind ceea ce a scris un alt vestic, un remember dedicat creatorului S.E.R.V.E., contele Guy Tyrel de Poix.
S-a făcut apoi februarie şi toată lumea aştepta cu sufletul la gură să vină Ziua Îndrăgostiţilor, numai noi, vesticii, amenajam de zor sediul clubului, al clubului degustătorilor de vin absolut neautorizaţi şi absolut distraţi, pe care am găsit de cuviinţă să-l situăm în "dormitorul bunicii" şi să-l populăm cu Regele Mihai, Mihail Kalaşnikov şi Rolling Stones şi cu alte sute de staruri în chip de autografe care asistă senin la întâmplările noastre. A venit apoi o iarnă cu zăpezi până streaşina casei, însă noi am suit mai sus, în podul cu păianjeni şi grinzi centenare şi praf aproape austro-ungar, punând la cale un flashtasting hibernal cu Caloian, dar şi toate evenimentele viitoare. Între acestea, inaugurarea clubului cu Sherpium şi Erotikon de la Oprişor, dar şi intense plăceri interactive în cu vinurile Casei princiare Ştirbey.
Într-o hibernală seară de-nceput de martie, cam pe când ghioceii curţii răsăriseră din zăpezile trecute, Vestik a organizat o degustare de vinuri româneşti pentru universitari din Italia, prilej pentru mezinul clubului să afle, de la un distins dascăl din Padova, că vinul nu poate fi povestit decât într-o limbă latină. De Ziua Doamnelor şi Domniţelor, ne-am dat întâlnire cu vinurile Cramei PetroVaselo şi cu zeiţa Bendis în acelaşi "dormitor al bunicii", apoi ne-am bucurat de ospitalitatea celui mai important producător de vin din Banat, care ne-a invitat la un festin cu prilejul lansării noii game Castel Huniade. Nici bine nu ne-am văzut întorşi acasă că am şi pus la cale o simfonie în Gramma Sol pentru pahar şi orchestră, interpretată de "instrumentiştii" Casei Olteanu, iar mai apoi, în timp ce stăpânii săi erau plecaţi la Budapesta, singurul membru cu coadă al CDViN, Lucky Motanul, s-a dedat la o mică plăcere clandestină cu un anume Shiraz din 2009. De cap şi-au făcut însă şi vesticii, care au trăit o aventură oenologică de cinci stele, în douăzeci de prieteni, la VinCE, summit-ul vinului central-european, organizat în capitala Ungariei. Pentru Pivnicer a fost prilej să mâzgălească nişte note de călătorie în Ţara .hu, să constate că "Asta este deja pasiune!" şi să scrie nişte rânduri despre Budapesta în drum spre Bucureşti, în VinCE-GoodWine Express.
Şi dacă vi se pare că această lună a fost una aglomerată, atunci ce să mai spunem despre luna aprilie! Ea a debutat cu o premieră în sala de degustare din Arad: trei degustări nemaipomenite, în trei seri consecutive, şi nu a fost vorba de nişte vinuri ori producători de duzină, ci de unii dintre cei mai serioşi şi profesionişti. Astfel, ne-am dat întâlnire cu vinurile regretatului conte Guy Tyrel de Poix prin două degustări SERVE şi o verticală de Cuvée Amaury anume pentru Clubul Vestik, prilej să ne delectăm, alături de monseniorul Louis Heriard Dubreuil şi de genosse Dan Săvulescu, la un winefolktasting care a avut drept protagonişti nişte vinuri superbe şi pe maestrul păpuşar şi chitarist Nelu Pitic. Şi, de parcă n-ar fi fost destul, am mai pus la cale, alături de Borisul nostru cel de toate degustările, un joc de rafinament cu fotomotanul casei şi bin-urile doctorului Penfold. După acest tur de forţă, am dat o fugă până la Timişoara să degustăm un pahar de VinVest 2012, ocazie pentru Pivnicer să vă întrebe dacă v-aţi gândit vreodată să vă tatuaţi un vin sau o vie pe pielea propriei fiinţe virtuale, iar câteva zile mai târziu am călătorit în satul Ferendia, în regatul cu oi, brotăcei, ştiubeie şi fântâni cu cumpănă, pentru a pune în scenă un flashtasting cu umbrelă şi Fetească Albă. Ne-am tras un pic sufletul, atât cât să avem răgazul unei seri cu vinuri de Elite, în care Cavalerii Vinului s-au mutat în Clubul Vestik, după care am recidivat în ale flashtasting-ului, organizând unul "vintage", cu un Bentley de cursă lungă şi un tânăr Aligoté. În vremea asta, cel mai entuziast membru al grupului, Mihai, cel care, atunci când nu prezintă vinuri şi nu animă anturajul pe la degustările clubului, ocupă stresanta postură de manager de proiect la o multinaţională, se delecta în Mexic, cu dona Marta, don Manuel şi dona Dragaica Roja. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, am mai pus de un flashtasting, la Muzeul Satului din Timişoara, cu o Fetească Neagră plămădită pe roata olarului. Un eveniment oenologic de marcă pentru degustătorii neautorizaţi a fost apoi verticala Prince Matei, acasă la Vestik, luna încheindu-se apoteotic graţie unor oaspeţi de seamă ai CDViN: Irinel şi Valeriu Stoica, care au făcut cunoscute arădenilor vinurile Casei Avincis.
Mai a început cu un reportaj al aceluiaşi Mihai, inginer it-ist cu patalama şi totodată somelier şi degustător neautorizat, care a povestit despre unele bucurii cu Drăgaică Roşie şi gringo de România într-un patio mexican. Tot el s-a prezentat, alături de un alt vestic, la reşedinţa ambasadorului Marii Britanii din Bucureşti, pentru o întâlnire şi un interviu cu marchizul Antinori, dar şi pentru a ciocni nişte Fluturi şi Farfalle cu Ilie Dumitrescu şi cu bloggerii şi ziariştii mai puţin norocoşi decât ei. Cei doi au plecat apoi la Drăgăşani, unde urma să se revadă cu alţi doi vestici, invitaţi la un chef adevărat, la Via Sandu, în aşteptarea Zilei Bunicii, alături de Oliver&Raluca Bauer şi de câinele Isă din vecini. Ca în fiecare an, nu am devorat mici şi bere de 1 Mai, ci am petrecut Ziua Bunicii la Crama Ştirbey, cu biberonul şi cu mousse au chocolat printre baricuri. Şi dacă tot eram pe-aci prin preajmă, prin Oltenia profundă, ne-am gândit să facem şi un flashtasting în peşteră, la un pahar de Millenium Alb, cu ielele, cu gnomii şi cu hobbitul Bilbo Baggins. După ce am părăsit Peştera Muierii şi ţara lui Brâncuşi, am publicat un interviu cu marchizul Piero Antinori, despre vinuri remarcabile, criză, flashtasting şi defectul lui Leonardo da Vinci şi am făcut o ascensiune în Turnul Orelor, cu un Rhein Riesling la bandulieră. Nu ne-am mulţumit însă cu flashtasting-ul sighişorean, punând de încă unul, la botul calului, la un extraordinar manej privat din apropierea Aradului. Cum am ajuns acasă, Vestik a susţinut cu succes a zecea degustare în "dormitorul bunicii", o seară mexicană cu Caloieni, Borişi şi mici degustători neautorizaţi. Ca să încheie luna aşa cum se cuvine, Mihai, coleg la Cluj cu Silviu în cadrul unui curs de somelieri, a dat o fugă până în judeţul Satu-Mare, pentru o întâlnire de pomină cu Johann Brutler, acasă la Grüner Silvaner.
Şi uite-aşa s-a făcut iunie iar noi am avut drept invitat la degustările CDViN un wine master arădean care a fost somelier pentru Roman Abramovici, Berlusconi şi Sarkozy, cu care am discutat despre tot şi toate, inclusiv despre veriga lipsă dintre viţeii japonezi amatori de muzică simfonică şi un vin remarcabil. Ne-am întors apoi cu bucurie în Drăgăşani la cea mai frumoasă cramă din România, constatând că la Vila Dobruşa, trandafirii au înflorit din nou la capătul viţei. După reîntâlnirea cu familia Stoica la Ziua Cramei Avincis şi un after-party la Dobruşa,  am organizat încă un flashtasting, unul istoric, pe ambele maluri ale Mureşului, la Lipova şi la Radna, ducând cu noi un Passarowitz 1718 la mănăstire şi la bazar. Neobosiţi după atâta umblet şi atâtea vinuri degustate, savurate şi chiar băute, am pregătit, acasă, un festin în grup restrâns pentru amicii Clubului Vestik cu delicatesele Chef-ului Imi şi cu vinuri de la Prince Ştirbey, SERVE şi Oprişor. Nu am putut şede locului însă, ni s-a făcut iar aşa o nevoie irezistibilă de ducă încât am pornit într-un voiaj de plăcere prin Gugulania către Balcani. L-am avut ghid pe neobositul Boris care ne-a condus într-o viteză penală, prin câmpiile, dealurile şi pădurile Mehedinţiului, acasă la Crama Oprişor, în împărăţia grâului, a viei şi a roţii de car. Cum luna sânzienelor nu se sfârşise încă, am mai avut vreme să pregătim o seară cu Villa Vinèa, între două meciuri de fotbal şi politică şi chiar să pedalăm pentru sănătate, relaxare şi comunitate alături de câteva sute de arădeni.
Pe căldura de iulie, am trăit şi am povestit una dintre cele mai frumoase aventuri din 2012, în cursul căreia am avut parte de un Miracol, La Cetate, la cetatea Ada-Kaleh, de pe insula Şimian, am călătorit cu barca pe valurile Dunării şi am încercat să regăsim paradisul pierdut o dată cu construirea hidrocentralei Porţile de Fier. O dată ajunşi la Arad, clubul nostru a găzduit o degustare cu vinuri de Avincis şi Ştirbey înaintea unui alt voiaj euforic la cramele de care se îngrijesc Oliver Bauer şi Ghislain Moritz. Pivnicerul şi Mihai au fost fericiţii participanţi la nişte Cellar Tales cu mari Barolo şi negri mititei de Drăgăşani, eveniment despre care mezinul Vestik a mărturisit că a fost cel mai frumos dar pe care putea să şi-l facă de ziua lui. "Dormitorul bunicii" a găzduit apoi nişte vinuri din Peru şi doi oaspeţi mult aşteptaţi, amfitrionii noştri cei de toate joile de la Enoteca de Savoya din Timişoara. Câteva zile mai apoi am avut parte de unul dintre cele mai speciale evenimente din an, căruia i-am spus Golftasting cu licurici şi Cuvée Andrei şi în timpul căruia un ilustru membru al CDViN a câştigat un trofeu de golf nocturn. Către sfârşitul lunii, când toate acţiunile, degustările şi călătoririle se încheiaseră, am scos în lume un vin premium anume pentru CDViN de la Crama Oprişor, care purta o frumoasă etichetă cu Lucky Motanul contemplând sticlele din arcada vinotecii.
Nu ne-am luat vacanţă nici măcar în august, căci din start a trebuit să povestim cum CDViN şi Vestik au prezentat vinurile româneşti unor manageri internaţionali; astfel, 1.500 de noi locuri de muncă create în Banat au fost sărbătorite printr-o degustare organizată de vestici la Caransebeş, care au făcut cunoscute distinşilor invitaţi, în engleză, prin intermediul lui Mihai, nouă vinuri pentru o lume întreagă. Un nou eveniment petrecut acasă, la Arad, a arătat apoi cum Nachbil şi "omul lui Bubi" au intrat în graţiile Clubului Vestik iar Pivnicerul, pentru plăcerea proprie, a plecat într-o aventură de weekend cu Caloian şi plătici în Magyarország. Ni se făcuse din nou dor însă de Drăgăşani, aşa încât ne-am propus şi chiar am reuşit să petrecem o noapte în Crâmpoşie şi Negru de Drăgăşani la Crama Avincis în compania unor rude şi prieteni din Germania, pe care le-am inclus şi într-o următoare poveste cu Ştirbey, Raluca, Oliver şi tămâioase. Nici unicul membru cu coadă al CDViN nu a pierdut vremea însă, el însuşi fiind, înaintea venirii toamnei, eroul unei scurte relatări despre un Miracol cu pisică pe etichetă şi în faţa etichetei.
Poate că abia în septembrie ne-am permis să răsuflăm un pic, lăsând-o mai moale cu degustările şi cu umbletul. Totuşi, chiar şi aşa, am apucat să scriem despre Nachbil şi workshop-ul la gura baricului cu Johann Brutler şi oamenii săi. Se poate spune că, de fapt, Pivnicerul şi Mihai, cei doi vestici participanţi la eveniment, au făcut o adevărată călătorie în Brutlerland, patronul Nachbil fiind spiritul şi sufletul a tot ceea ce se întâmplă în crama de la Beltiug. În semn de consolare pentru vesticii care au ratat şansa unui voiaj sătmărean, profitând de vara prelungită, clubul nostru a organizat, acasă, un festin cu Chardonnay şi bunătăţi pregătite de specialiştii CDViN. La sfârşitul primei luni de toamnă, ne-am gândit la un nou flashtasting, unul cu Fetească oltenească la o întrunire a bănăţenilor. Totul s-a petrecut la Şopotu Vechi, un sat bănăţean parcă uitat de timp, şi în Ţara Almăjului, în împărăţia morilor de apă, iar Dan a povestit cum am închinat o Fetească Neagră Caloian, de la Oprişor, în memoria meseriilor dispărute. Tot în septembrie am mai avut parte de două seri minunate cu vinuri S.E.R.V.E. şi corsicane, pe muzică de Nelu Pitic, la care a contribuit omul de bază al companiei din Dealu Mare, Dan Săvulescu.
În octombrie acţiunile Vestik au debutat cu prezentarea unui vin splendid pasionaţilor CDViN, noua Etichetă Roşie, Cabernet Sauvignon, de la Oprişor, şi tot la începutul acestei luni am avut plăcerea să anunţăm că Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizaţi a avut un reprezentant la preselecţiile noului sezon al "MasterChef". Pe urmă ne-am călătorit într-unul din locurile preferate, în Dealu Mare, la Ceptura, acolo unde se elaborează vinurile SERVE. Pentru mine însă a fost un prilej să povestesc cum m-am îndrăgostit de Bucureşti, după un vin la Caru' cu Bere, după ce avusesem parte de o simfonie cu vinuri SERVE, filmată prin filigranul viei la Ceptura. Un alt producător, alături de Oprişor şi SERVE, a fost în centrul atenţiei pentru vestici în această lună. Castel Vinum, din zona Târnavei Mici, cu vinurile sale de top, a fost prezent, prin Marcel Farcaş, la Arad, iar membrilor noştri le-am rezervat o surpriză dulce la degustarea cu vinuri Villa Vinèa organizată în Clubul Vestik. În plus, am fost invitaţi la un gulaş cu Herr Heiner Oberrauch şi vinurile Villa Vinèa la Marea deschidere a Cramei Castel Vinum, unul dintre cele mai grozave chefuri din lumea vinului la care am participat vreodată. Nostalgic după întâmplările frumoase ale anului, am mai găsit de cuviinţă să vă fac, într-o ultimă postare de octombrie, câteva mărturii video despre timpul meu şi prietenii mei.
La debut de noiembrie, nepotul Mihai s-a străduit să descopere ce legătură există între Fatoumata Diawara şi vinul de Ferendia, iar eu am petrecut ziua mea cu Lucky Motanul, Avincis, Oprişor, SERVE, Prince Ştirbey şi Villa Vinèa în compania unui tort uriaş împodobit cu însemne Google şi cu un chip familiar, alb-negru, aproape nelipsit de la degustările grupului. Câteva zile mai târziu, un campion mondial a fost oaspetele Clubului Vestik, prilej să auzim multe poveşti în engleză dar şi în afrikaans în "dormitorul bunicii" şi în vinoteca de la subsol. Ne-am făcut vreme apoi să participăm la Festivalul vinului arădean, împreună cu Quaternion, Gheorghe Falcă şi MRU, ocazie cu care am putut să degustăm de la pet, în pahar de plastic, un excelent Cabernet Sauvignon de la Elite şi să-l aplaudăm pe master chef-ul nostru Imi care evolua la clape pe scena din faţa primăriei. "Trăiască Săcălazul, răchia şi prietenia!" am exclamat cu toţii după ce am avut plăcerea să luăm parte, în calitate de invitaţi şi concurenţi, la Festivalul internaţional al răchiei organizat într-o comună din apropierea Timişoarei. Apoi ne-am suit pe tren cu toţii şi am plecat la Goodwine-ul de toamnă, acolo unde chiar am avut o idilă cu Caloian şi Drăgaică. Şi fiindcă o singură poveste părea că nu e de ajuns, într-o altă postare am încercat să înfăţişez adevărul inocent şi gol-goluţ despre ultimul GoodWine în Micul Paris. Am ţinut să încheiem luna cu un reportaj realizat în urma uneia dintre cele mai reuşite călătorii făcute în anul care a trecut, povestind cum am trecut prin Alba Iulia, altfel decât în pas de defilare.
În sfârşit, a venit şi luna decembrie, cu mari zăpezi provizorii, cu focuri la gura sobei şi cu cadouri pentru toţi copiii, inclusiv pentru cei mai poznaşi dintre noi. Un pasional şi pasionant blind de Cabernet Sauvignon, în premieră la Clubul Vestik a scos la iveală mai multe vinuri de clasă din gama medie şi premium, dovedindu-se un important instrument de cunoaştere pentru membrii mai vechi sau mai noi ai CDViN. Cuprins de sindromul colecţionarului, am coborât în vinotecă şi am suit în "dormitorul bunicii", făcând un inventar sentimental cu Oprişor şi Oprişoare. Anul l-am încheiat cu o postare care aduce în atenţie câteva trăsnăi cu bicicleta Ucraina, potcoave de cai morţi şi vinuri La Cetate, dar şi posibilitatea de transformare în bine a gustului şi priceperii oamenilor cu ajutorul unor vinuri de calitate.

În ciuda crizelor exterioare, pentru vestici 2012 a fost un an al degustărilor, al inaugurărilor, al dezvoltării site-urilor, al călătoriilor şi hedonismului. Totul e cât se poate de adevărat, număraţi link-urile şi verificaţi-le dacă nu mă credeţi, în spatele fiecărei fraze colorate se ascund câte o relatare, câte un reportaj, sute de fotografii şi filmuleţe, o pasiune autentică şi un volum de muncă imens. Ne-am jucat precum nişte copii răsfăţaţi cu sute de vinuri, degustându-le în două capitale europene, ducându-le cu noi în cele mai bizare locuri cu putinţă, punându-le în valoare în "dormitorul bunicii".
De-a lungul anilor, pe la festivaluri şi evenimente legate de vin, dar şi acasă, am luat contact cu zeci de producători, invitându-i să-şi prezinte produsele prin intermediul clubului nostru şi al site-urilor şi blogurilor noastre. Cu toţii au promis că vor face asta, oferindu-ne date de contact, antamând degustări grandioase cu vinurile lor de top. Trăgând linie acum, în rândurile de mai sus îi puteţi regăsi doar pe cei mai serioşi dintre ei, pe cei mai parolişti şi profesionişti dintre partenerii noştri de afaceri. Doi dintre aceştia au considerat oportun să-şi facă publicitate via Vestik şi CDViN, iar efortul lor a fost răsplătit, regăsindu-se proporţional în vânzările de vin, dar şi în notorietate. Pentru 2013, îi aşteptăm să ni se alăture, în efortul de promovare a vinului românesc, şi pe cei care dintr-un motiv sau altul nu au apucat să se ţină de cuvântul dat, oferindu-le priceperea noastră, un spaţiu propriu degustărilor de calitate, suport publicitar pe platformele noastre virtuale, flashtasting-uri în locuri cu totul deosebite şi, nu în cele din urmă, entuziasmul nostru. Cele 24 degustări, 11 vizite la crame, 13 flashtasting-uri şi 14 alte evenimente realizate pe parcursul anului 2012, reflectate în 137 articole pe site-urile clubului, sunt cel mai potrivit argument în acest sens.

 

Citit 3099 ori Ultima modificare Vineri, 29 Martie 2013 16:20

Vorbe despre vin

Acesta este unul din dezavantajele vinului; îl face pe om să-și confunde cuvintele cu gândurile.


Publicitate

Pivnicer

Pentru noi, fiecare weekend poate deveni un festival de vin. În virtutea acestei plăcute realități, între 9 și 11 iunie ne-am aflat în capitala Austriei și totodată în capitala străbunicilor ori bunicilor noștri, pentru a participa la VieVinum 2018, prestigios festival de vin aflat la a X-a ediție, care se desfășoară în Palatul Hofburg.

Caută

Distribuie asta!