Am învățat un cuvânt nou în Portugalia: „azulejo”. Este de origine arabă şi se traduce prin "piatră mică, șlefuită", fiind folosit pentru denumi plăcile de ceramică decorată ce împodobesc majoritatea clădirilor din Porto și din împrejurimi. Wine bar-urile din zonă, mici și cochete, redau, prin aceste plăci de ceramică albastră, scene specifice.
Eveniment aflat la a cincea ediție, RO-Wine | The International Wine Festival of Romania a fost primul festival de vin din afara Aradului la care am reușit să fim prezenți în acest an. Participasem și la prima ediție, în 2016, ca și la alte două, așa că, în ciuda faptului că trecem printr-o perioadă aglomerată - la club - și complicată - pe plan național, și nu numai -, ne-am propus să ajungem în București; chiar dacă doar pentru o zi, chiar dacă nu în efectiv complet, și între două avioane.
Încă de acum zece ani, de când am deschis porțile Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați, am plecat de la ideea că vinul este mai mult decât o "băutură provenită exclusiv din fermentarea strugurilor proaspeți": e un produs cultural.
Așezați-vă liniștiți la locurile voastre, că articolul de față n-are nicio legătură cu politica, deși, de data asta, chiar îmi pare rău să scriu asta. Pentru câteva ore, am avut șansa să adulmecăm atmosfera anului douăzeci-douăzeci - vorba unei pierdute în spațiu, care, dacă n-ar fi existat, ar fi făcut furori ca personaj științifico-fantasmagoric.
Ultima aventură externă a clubului nostru de degustători absolut neautorizați, în anul ce tocmai s-a încheiat, s-a petrecut în Oslavia, un sat italian cu 150 de suflete. Situat la granița cu Slovenia, Oslavia aparține de Gorizia și face parte din regiunea viticolă Collio.