Unele sărbători pot să ţină trei zile şi trei nopţi, fără ca sărbătoritul să prindă de ştire, fără să fie prevenit de asta. Aşa s-a întâmplat la sfârşitul lui iulie, de ziua lui Oliver. Cum care Oliver? A lui Oliver Bauer Punct, oenologul de top de la Ştirbey şi de la crama omonimă, de la crama lui însuşi, prietenul nostru, soţul Ralucăi, creator de Crâmpoşii sublime, liniştite şi neliniştite, seci sau demidulci, însă neapărat acide.
După experienţa minunată de la Avincis, pe Dealul Dobruşa, duminică am luat drumul Cramei Ştirbey. Pierdusem doi oameni din echipajul de 16, nevoiţi să plece cu noaptea-n cap către Budapesta, pentru un inevitabil zbor de serviciu undeva în Europa. Ne-am încolonat în cinci maşini, în şir indian de degustători absolut neautorizaţi, şi am traversat Drăgaşaniul ca la nuntă. Apoi am făcut la stânga, urcând şoseaua şerpuită care duce în mod inevitabil dar cât se poate de agreabil la Prince Ştirbey.