Crama Dradara vine întâia oară oficial în dormitorul bunicii, după neașteptate amânări cauzate de pandemie și de alte întâmplări independente de voința noastră. O premieră este și degustarea unui Orange obținut din soiul Pálava, cultivat în România doar pe plantațiile cramei de la Mocrea.
De opt ani încoace, cu ajutorul prietenilor talentați din club, am reușit să transformăm Halloween-ul în HalloWine. Sărbătoarea de la sfârșitul lunii octombrie a fost iarăși - a câta oară? - un eveniment sold out, iar măștile și costumele au fost premiate cu ajutorul clubului și al unui sponsor de top.
A patra cramă basarabeană prezentă în Vestik Club ne-a oferit una dintre cele mai speciale serate ale anului. Și nici nu e de mirare, câtă vreme oenologul Cramei Mircești, Arcadie Foșnea, este chiar vinificatorul de altădată al unei case mai mari, Château Vartely.
La ultimul eveniment petrecut în odăile bunicii, Herbert Szasz ne-a pregătit niște vinuri super-super-premium purtând pe etichetă prestigioasa marcă chiliană Casa Silva. Prietenii din ce în ce mai mulți ai clubului, care nu se tem de prețuri și nici de experiențe oenofile la maximum, au putut degusta vinuri de peste 100 de euro sticla, la cel mai bun preț disponibil în România.
O degustare mult așteptată, cu casa închisă, o fost cea oficiată în ultimul weekend de Boris Ionescu. Cel mai vechi colaborator al clubului, cu care am împărtășit mai bine de un deceniu de evenimente, a prezentat cele mai noi vinuri premium din portofoliul Cramei Oprișor.
Zilele trecute, odăile și curtea bunicii au găzduit întâia oară, alături de mari prieteni de la București, Bruxelles și Drăgășani, și un fost prim-ministru al României. Reuniunea s-a petrecut, ca de obicei, în jurul unor pahare de vin și l-a avut ca protagonist pe unul dintre marii dascăli, avocați, politicieni și podgoreni ai țării.
Zilele trecute am avut bucuria să facem cunoștință cu vinurile unei crame butic, situată la mică distanță de Arad, în comuna Șiria. Proprietarul și creatorul vinurilor, Octavian Ciurdariu, ne-a invitat la o degustare de seară, însoțită de bucate tradiționale, într-un loc numit deopotrivă „cramă” și deopotrivă „acasă”, din care se vede bine Vilagășul, Cetatea Luminată.
În ultima vreme, cuvintele au rămas în urma faptelor. O fi de vină pandemia, o fi de vină războiul, nici nu știu. Ori poate că uneori nici nu-ți mai vine să scrii la mașina Olympia, la computerul Dell ori pe coala A4 cu creionul chimic muiat în saliva întâmplărilor din urmă. Și totuși, destule s-au petrecut în ultimele zile, Ruga de la Ferendia, voiajul la Novaci și întâlnirea cu un bun amic, în club, așa încât să stârnească amintirea, cuvintele, cronica afectivă.
Minifestivalul de rosé și clătite din acest an s-a bucurat de o audiență record, curtea bunicii devenind de-a dreptul neîncăpătoare pentru invitații noștri oenofili. A fost un eveniment pentru amicii apropiați și pentru cei regăsiți, ca o bucurie care ne-a lipsit tuturor, în acești ultimi ani de pandemie și război.