Luni 21 Septembrie 2020

Seară valahă, puglieză și supertoscană în fieful CDViN

După o lungă și pandemică absență, Viile Metamorfosis se întorc în dormitorul bunicii în cadrul unui...

O degustare de orhidee, un freamăt nou în curtea bunicii

Chiar dacă vinurile Domeniului Catleya ne sunt cunoscute de la o vreme, fie de pe la festivaluri, fi...

Printre mâhnirile prezentului, la vie poate fi en rosé, de caramel și ciocolată

Sâmbăta trecută a fost una de rosé și clătite. A treia ediție a minifestivalului nostru gourmet s-a ...

  • Seară valahă, puglieză și supertoscană în fieful CDViN

  • O degustare de orhidee, un freamăt nou în curtea bunicii

  • Printre mâhnirile prezentului, la vie poate fi en rosé, de caramel și ciocolată

Sâmbătă, 01 Decembrie 2012 21:50

Un pasional şi pasionant blind de Cabernet Sauvignon, în premieră la Clubul Vestik

Scris de
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Un blind de Cabernet Sauvignon poate fi cel mai interesant spectacol la care poţi participa într-o seară de noiembrie, într-un târg cu pretenţii cum se vrea Aradul. De ce asta? În primul rând, fiindcă prin părţile noastre sunt foarte puţini cei care pot aprecia un vin nobil. Şi nu e vorba numaidecât de bani aici; de-a lungul timpului, am învăţat că pasionaţii adevăraţi, connaisseurii, nu sunt caracterizaţi de mărimea contului, ba din contră.

Dintre cei puţini care au habar de cultura vinului ori de vin ca produs cultural, şi mai puţini reuşesc să participe la un blind. În principal, fiindcă nu prea au unde. Restaurantiştii, cei care deţin localuri şi rulează mulţi bani în Arad, în marea lor majoritate nu se pricep şi nu vor să se priceapă la vin. Au o incultură generală, probabil că sunt aceia dintre foştii noştri colegi care rămâneau repetenţi la şcoală la anumite materii simandicoase, dar care, în schimb, ştiu aritmetică mercantilă, căci unu plus unu fac trei pentru ei. Iar acum se răzbună pe clienţii cu bani, taxându-i cu un milion de lei pe porţia de vită din Lumea Veche ori Nouă la care asortează, servit cald, un vin alb de Hânceşti cumpărat la cinci lei litrul. Cam acesta este nivelul de civilizaţie somelieră în vestica noastră urbe.
În urmă cu câteva luni, am avut neplăcerea să iau pulsul acestei realităţi şi să întâlnesc o "distinsă" patroană de local central, care îi spunea pe nume "Cabinet Savina" vinului nobil ce a făcut de curând obiectul degustării noastre. Matroana cu pricina, o răzeşă rubicondă mutată prin părţile noastre în decursul unui val de migraţii ceauşiste, are degetele pline de inele, pielea unsă de bunătăţile gătite de bărbatu-său, mare chef, şi vorbeşte cu un accent la fel de neplăcut pentru fonetica locului precum izul de usturoi care-i răzbate prin piele. În dauna ei şi a multor altor "patroni" de felul acesta care dau tonul în "gastronomia" arădeană şi ale căror restaurante, deşi prospere, fac de râs urbea, m-am gândit să creez şi să dezvolt, alături de patru prieteni de-o viaţă, ideea unui club de vin pentru pasionaţii adevăraţi. Tocmai de aceea, primul blind organizat de CDViN în "dormitorul bunicii" cu şapte probe de Cabernet Sauvignon românesc din gama medie şi premium, reprezintă încununarea unor ani de muncă, de pasiune şi de cunoaştere senzorială îndelung exersată. Vinurile au fost următoarele: Cabernet Sauvignon Caloian 2010 Crama Oprişor, Cabernet Sauvignon 2011 Avincis, Soare 2007 Vinarte, Cuvée Andrei 2010 Avincis, Cabernet Sauvignon La Cetate 2010 Crama Oprişor, Cabernet Sauvignon 2008 Prince Ştirbey, Cabernet Sauvignon Rezervă 2008 Prince Ştirbey.
Am împărtăşit bucuria acestui eveniment alături de alţi 26 de iubitori ai vinului, cunoscători, diletanţi ori pur şi simplu novici în ale oenologiei. Producătorii au fost oarecum reticenţi în a-şi trimite vinurile la un asemenea examen. Numai patru dintre ei s-au încumetat, şi bine au făcut, să participe la provocare. De se temeau ceilalţi? Probabil de ideea că, din pricina nepriceperii publicului, un vin de 20 de lei se poate clasa deasupra cuvée-urilor lor superpremium şi că asta le-ar afecta vânzările. Nu a fost cazul însă în clubul Vestik, acolo unde am putut constata că anturajul nostru devine din ce în ce mai priceput în domeniu. În ajunul sărbătorii sfântului omonim, Andrei, unul dintre membrii de seamă ai CDViN, a recunoscut de pildă fără dubiu minunatul Cuvée Andrei. Ba a putut şi să afirme că este creaţia unui oenolog francez, reprezentând stilul plin de rafinament din Hexagon. Şi atunci când l-am întrebat ce a fost decisiv în această recunoaştere, Andrei ne-a răspuns zâmbind: "Sticla!"
Un alt connaisseur vestic, Imi, master chef, jurist şi pianist totodată, cel care a şi gătit nişte platouri irezistibile din care nu a rămas nici o firimitură, avea fixul să identifice Cabernet Sauvignon-ul Rezervă al lui Oliver Bauer. O dată fiindcă este fan absolut al sticlelor ce poartă eticheta Prince Ştirbey. Apoi, fiindcă chiar a fost acolo, în Drăgăşani, la crama soţilor Kripp, cu ocazia unei Zile a bunicii Maria Ştirbey. Şi chiar a reuşit să identifice acest vin, reprezentat de ultima probă din concurs, cea cu numărul şapte.
După o experienţă de câteva luni în anturajul Vestik, Alex, naşul meu timişorean, a putut aprecia caracterul de soi al Cabernet Sauvignon-ului de la Crama Oprişor, tipicitatea oferită de acest terroir "regelui vinurilor". Alţi doi prieteni de cursă lungă în ale degustării, Traiana şi Titi, au pus în topul lor Cabernet-ul Sauvignon La Cetate de la Oprişor, alături de Soarele de la Vinarte. Chiar dacă nu am subscris la asta în timpul blind-ului, vă pot spune sincer că primul este o alegere excelentă atunci când vine vorba să-l asociaţi nu cu alte vinuri de acelaşi soi, ci cu bunătăţile de sezon. Noi l-am servit, două zile mai târziu, alături de o friptură de porc cu garnitură de cartofi cu rozmarin, la tavă, gătită magistral de Pivniceră, şi, de vom avea vreodată propriul restaurant, această specialitate şi vinul aferent se vor regăsi în mod sigur în meniu. Cât despre Soare, deşi nu a pătruns în top trei, e de povestit că la urmă, în miez de noapte, când invitaţii plecaseră deja şi noi, gazdele, împreună cu Silviu, doctorul veterinar alături de care împărtăşim de vreo zece ani bucuriile şi tristeţile unei prietenii adevărate, debarasam resturile degustării, am putut să-l apreciem la adevărata valoare. Cum, din motive obiective, Soare a fost singurul care a ajuns în Arad în ziua evenimentului şi nu stătuse deschis decât vreo două ore până la momentul servirii, ne-am dat seama, post-factum, că acest vin trebuia să se liniştească măcar o zi în sediul clubului şi să fie aerisit măcar patru ore înainte de a fi degustat.
Topul a cuprins Cabernet Sauvignon-ul Rezervă 2008 de la Prince Ştirbey (locul I), Cuvée Andrei 2010 de la Avincis (locul II) şi Cabernet Sauvignon Caloian 2010 de la Crama Oprişor (locul III). În calitate de Pivnicer, mânat de zeul năstruşnic cu bacante în alai care a făcut posibilă întreaga poveste, mă simt însă dator să fac nişte comentarii finale.
Dacă lucrurile ar sta la fel în celelalte domenii ale existenţei şi faptelor româneşti precum stau în lumea vinului, în genere, şi a Cabernet Sauvignon-ului, în speţă, României i-ar fi astăzi mult mai bine. Scorurile acestui blind au fost foarte apropiate, vinurile fiind departajate de sutimi în unele cazuri, ceea ce arată că sunt comparabile ca valoare în preferinţele consumatorilor avizaţi. Cu mâna pe inima de Pivnicer vă pot spune că nu vă veţi păcăli dacă veţi cumpăra oricare dintre vinurile care au participat la degustarea în orb organizată de Vestik. Dacă ar fi să caracterizez în fugă ceea ce am degustat, despre proba 1, Cabernet Sauvignon Caloian 2010 Crama Oprişor, vă pot spune că este un vin potrivit pentru consumul curent, cu buchet generos, care arată caracter şi tipicitate de soi, dar fără un postgust de povestit aici. Se pretează asortării cu mâncăruri alese, facilitând mai degrabă contemplarea acestora decât a lui însuşi. În plus, preţul este imbatabil, cel mai bun argument pentru cei mai zgârciţi dintre noi.
Proba a doua, Cabernet Sauvignon 2011 Avincis, reprezintă ilustrarea unei alte filozofii despre vin. Am simţit aceeaşi prospeţime şi aceeaşi fineţe pe care le-am descoperit cu luni în urmă la Vila Dobruşa, atunci când oenologul, Ghislain Moritz, a avut generozitatea să ni-l servească direct de la cisternă. Un vin franţuzesc, la preţ românesc, pentru cei care apreciază măiestria şi stilul. Cu proba trei, Soare 2007 de la Vinarte, lucrurile stau oarecum altfel. Despre un alt Soare, vechi de peste un deceniu, servit de la sticlă magnum la ultima ediţie a Vinvest, vă pot spune că l-a dat gata pe doctorul Silviu Radu, care a plimbat vinul la pahar cu taxiul prin toată Timişoara, neîndurându-se să-l termine din două-trei înghiţituri. Cât despre vinul curent, cel din blind, pe care l-am savurat şi înţeles abia la patru ore de la deschidere, acesta m-a determinat să modific viitoarele fişe de degustare ale Clubului Vestik. Din pricina lui, voi include o nouă coloană de notare, intitulată "tipicitate de soi". Alături de vinurile de la Oprişor, în viziunea mea neautorizată şi subiectivă, acesta ar puncta consistent la acest capitol. A patra probă, Cuvée Andrei 2010 Avincis, este cu voia dvs., unul dintre vinurile mele preferate. L-am susţinut şi în alte momente, aparent grele pentru el, atunci când a fost comparat cu vinuri superpremium, la sticlă magnum, vechi de peste zece ani. Îl susţin şi acum, pentru mine reprezintă fineţea şi stilul unei anumite filozofii de elaborare şi vinificare a vinului, el este argumentul suprem să te facă, dacă nu ai apucat încă, să înveţi câte ceva despre limba şi cultura franceză. Proba a cincea, Cabernet Sauvignon La Cetate 2010 Crama Oprişor, emană aceeaşi tipicitate de soi, adăugând postgustului aromele baricului şi ale vinului însuşi, care arată că Oltenia (profundă) este unul dintre cele mai propice terroir-uri pentru acest soi de struguri.
Sorţii au decis ca ultimele două vinuri servite, Cabernet Sauvignon 2008 şi Cabernet Sauvignon Rezervă 2008, să aparţină producătorului Prince Ştirbey. Unii ar spune, întemeiat, că poziţia lor este un mare avantaj, având în vedere euforia sfârşitului de degustare, efectul cumulat creat de probele anterioare. Nu cred însă că acesta este şi motivul pentru care vinul din urmă a ieşit cel dintâi. Vorbind de proba 6, dar şi de proba 7, trebuie să aflaţi că între mine şi ele există deja o relaţie afectivă de pe vremea când am avut plăcerea să le degust pe o terasă cu vedere la Olt, pe fundalul unor discrete acorduri de soft jazz, dar şi al unor explicaţii entuziaste oferite de Oliver Bauer, unul dintre oenologii care au adus un suflu nou în lumea vinului românesc. Singurul cusur pe care aş putea să li-l găsesc - însă cusururile dibuite, ştiţi bine, sunt uneori tot semn de iubire - este acela că nu au tipicitate de soi. Asta nu m-a împiedicat însă a le aprecia şi puncta pe măsură.
Ca detaliu final şi în calitate de organizator privilegiat care a pus la cale, alături de Pivniceră, evenimentul, învelind sticle în hârtie mată, trăgând la sorţi ordinea şi destupând dopurile, vă pot spune că am citit, am prezis în gând deznodământul blind-ului, locul I cum ar veni, după un amănunt extrem de semnificativ pentru mine. Acesta are legătură cu dopurile şi ţine mai degrabă de culoare decât de buchet: dintre toate, la deschidere, unul singur avea profunzimea taninilor întipărită pe capătul dopului expus interiorului sticlei şi chiar acela a şi câştigat în final. Mi-ar plăcea să-l degust peste mulţi ani, alături de unele dintre vinurile servite în 29 noiembrie 2012 în "dormitorul bunicii", care vor avea şi ele parte atunci de avantajul vechimii, şi chiar să regăsesc atunci, poate, sclipind pe rubiniul profund al dopurilor, cristalele nobleţei.

 

Citit 4762 ori Ultima modificare Vineri, 29 Martie 2013 16:20
Publicitate

Pivnicer

De când ne cunoaștem cu prietenii noștri Zoli și Raluca, și să tot fie vreo șapte ani, am trăit atât de multe aventuri împreună că ele nu pot fi povestite nici în o mie și una de pagini de călătorii oenologice. Totuși cele mai importante evenimente legate de ei pot fi descrise mai jos, în câteva cuvinte și imagini, de dragul celui mai nou membru al clubului nostru de vin.

Caută

Publicitate