Afişez elemetele după tag: Avincis

De opt ani încoace, cu ajutorul prietenilor talentați din club, am reușit să transformăm Halloween-ul în HalloWine. Sărbătoarea de la sfârșitul lunii octombrie a fost iarăși - a câta oară? - un eveniment sold out, iar măștile și costumele au fost premiate cu ajutorul clubului și al unui sponsor de top.

Minifestivalul de rosé și clătite din acest an s-a bucurat de o audiență record, curtea bunicii  devenind de-a dreptul neîncăpătoare pentru invitații noștri oenofili. A fost un eveniment pentru amicii apropiați și pentru cei regăsiți, ca o bucurie care ne-a lipsit tuturor, în acești ultimi ani de pandemie și război.

În vreme ce alții împart lumea pe un șervețel la olimpiada chinezească, noi am trăit o foarte pașnică întâmplare  în dormitorul bunicii. Aceasta nefiind un eveniment, ci o legală băută în compania clătitelor, am fost cât se poate de răsfirați și protejați de neplăcerile invizibile care bântuie lumea.

La ultima degustare cu vinurile Avincis, desfășurată în bula temporală fragilă numită scenariu verde, ne-am simțit minunat, ca în vremurile bune. Am avut parte de vinuri care nu au stat mult în pahar și de un promotor competent, care ne-a depănat povestea cramei, a descris inspirat licorile și a ținut în priză un anturaj entuziast.

Sâmbăta trecută a fost una de rosé și clătite. A treia ediție a minifestivalului nostru gourmet s-a ținut ca de obicei în curtea lui Nagymama, o terasă unică în felul său, cu vie și teckel sârmos, liberă de toate spaimele prezentului. Maestru de ceremonii a fost Dani, mezinul clubului, pe care l-am recuperat fără peripeții, în chip de olandez zburător, de la îndepărtata sa facultate din Groningen.

Degustare Avincis în prezentarea domnului Valeriu Stoica. Eveniment sold out. Locurile ocupate în 14 minute. Am adus și scaune din garaj pentru confortul oenofililor prezenți în odăile bunicii. O seară memorabilă, în care a fost lansat primul spumant al casei drăgășenene. Ne-am mai delectat cu cu două cuvée-uri, cu un rosé, cu Pinot Noir și Negru de Drăgășani. Pe muzica versurilor de Baudelaire, Ion Pillat, Radu Gyr, Nicolae Labiș, Omar Khayyam, Ștefan Augustin Doinaș, recitate de unul dintre cei mai prestigioși podgoreni ai României.

Un căutător de comori nu trebuie să fie neapărat unul care poartă detectoare de metal pe coclaurile planetei, nici cine știe ce scufundător după epavele din Caraibe. Și nici vreun miliardar de carton care cumpără conace pentru a le demola în căutarea aurului ascuns în ziduri. Ci mai degrabă poate fi un scoborâtor în propria vinotecă, în căutarea vinurilor de altădată, pentru a le împărtăși cu adevărații prieteni.

După evenimentul de anul trecut, a doua ediție a minifestivalului de rosé și clătite organizat de CDViN a dat lunii august un plus de răcoare, un plus de savoare. Ne-am mutat în odăile bunicii și am degustat, fără urmă de remușcare, decadent, precum mic-burghezii interbelici și marii hedoniști de altădată, nu mai puțin de șapte etichete de rosé și șase feluri de clătite, plus nenumărate caserole de căpșuni.

Într-o seară de sfârșit de februarie, ne-am întors în timp cu ajutorul vinurilor, de-a lungul ultimilor  șapte ani, atâția cât a împlinit recent CDViN. Aniversarea clubului a adunat prieteni din Arad, Timișoara și chiar din Dublin, în jurul unor licori de vinotecă și bunătăți create de Pivniceră.

Un pahar negru ascunde în sine ceva metafizic. Opacitatea lui confiscă lumina, culorile, tot ceea ce percepem cu ajutorul ochilor și tot ceea ce identificăm cu ajutorul celui mai important dintre simțuri. De aceea o degustare de vin în pahare negre reprezintă o provocare maximă pentru împătimit, cimilitura al cărei tâlc se dezvăluie greu ori deloc, un exercițiu de umilință la care numai cei curajoși sunt în stare să se supună.