După o prea îndelungată așteptare, dormitorul și curtea bunicii s-au umplut din nou de prieteni și de vinuri de pretutindeni. Chiar dacă distanțarea socială s-a măsurat în metri, cea afectivă nu a existat în nici un fel. Cât despre vinuri, bunul amic Herbert ne-a plimbat pe mai multe continente, prin mai multe crame și filosofii de vinificație, desființând cu un simplu zâmbet și cu multe licori sofisticate coșmarul ultimelor trei luni.
În pivniță era o liniște matinală deplină. Sticlele înalte, purtând nume spaniole cu rezonanță poetică, ședeau liniștite în baxurile lor. Dintr-odată, o pisică rebelă, purtând culori neașteptate pe propria-i ființă, se repezi în mijlocul acestui decor oenofil, oferind puțin contrast, puțină contrariere. La urma urmei, totul nu era decât un preludiu foto la întâmplarea ce urma să se consume în cursul serii în odăile bunicii. O degustare cu vinuri argentiniene selectate, aduse, promovate de Herbert Szasz, de felul său clujean, negociant de vinuri și, mai ales, prietenul nostru.
O degustare de vin în pahare negre este o încercare teribilă pentru orice degustător, fie el și unul experimentat. Și cum să fie altfel câtă vreme îi este greu să ghicească și culoarea vinului, darămite soiul, anul, producătorul. Oricine se poate socoti un norocos connaisseur dacă e în stare să recunoască măcar 40% din licorile servite în blind. În aceste condiții, să punem alături, în orb, vinurile Domeniului Vlădoi și pe cele ale Clos des Colombes, două vinării apropiate din terroir-ul dobrogean, nu putea fi decât un interesant exercițiu de (re)cunoaștere pentru membrii CDViN.