În felul său, orice oenolog este un Artist, un Caligraf care scrie cu cerneala vinului, un Gravor ca...
Vasile Ghimpu, bun somelier și mare prieten din lumea vinului românesc, a oficiat în club o nouă deg...
Ne despărțim de anul oenologic 2025 cu un ultim eveniment oficiat de Vânătorul de Vinuri Herbert Sza...
În felul lor, Conferințele Historia au început în dormitorul bunicii. În cuibul oenofil CDViN, aflat în Mica noastră Vienă de la începutul mileniului III, am marcat evenimentul cu ajutorul unor vinuri selecte obținute de un oenolog italian undeva pe dealurile Măderatului, dar și cu bunătăți gătite de „chefa” clubului în bucătăria lui Nagymama.
După evenimentul de anul trecut, a doua ediție a minifestivalului de rosé și clătite organizat de CDViN a dat lunii august un plus de răcoare, un plus de savoare. Ne-am mutat în odăile bunicii și am degustat, fără urmă de remușcare, decadent, precum mic-burghezii interbelici și marii hedoniști de altădată, nu mai puțin de șapte etichete de rosé și șase feluri de clătite, plus nenumărate caserole de căpșuni.
După Tignanello și Vignaferrovia Pian delle Vigne, al treilea vin supertoscan își dezvăluie splendoarea aromelor în Clubul Degustărilor Neautorizați din Arad. Guado al Tasso ne-a fost prezentat de prietenul Adi Pașca, promotor Antinori și iscusit chef în bucătăria bunicii.
On the hottest days of July 2019 in Europe, we, The Club of Uncertified Wine Tasters, went on a vacation in Austria. We have our usual pit stop Bad Blumau, where we get a good deal at a rustic guest house and relaxing spa built by the famed architect, Friedensreich Hundertwasser. Normally, we use it as a resting place for long journeys into Italy, but this time we set aside 3 days specifically to visit Austria. We managed to see the beautiful city of Graz and the rather gargantuan Melk Abbey (Order of Saint Benedict, the richest of the monks), while in the evening we’d drift in the hot springs of Rogner Bad Blumau.
Mă întorc în gând, acum că stau la gura sobei, într-o zi de mai a anului 2024, în capătul vestic la Germaniei. Toate sunt la locul lor în această dragă, neștearsă amintire a ultimei noastre călătorii europene. Orașul Alsdorf cu bisericile sale cu turle țuguiate, casa nepotului Mircea de pe o stradă liniștită a urbei, fetița Sofia care și-a pus ghiozdanul în cui, ciocănitorile și pisicile și sticleții și broaștele curții și peștii colorați ai bălții.
Avem 647 vizitatori și nici un membru online