Marți 23 Iulie 2024

Un excelent picnic în vie, între două prânzuri la Cyrano și Rivo

Ultima ispravă a clubului s-a petrecut la Oradea, în oraș și în cetate, dar și aproape de Biharia, î...

O degustare faină cu noile vinuri și noul promotor al Cramei Carastelec

După mai bine de un an și jumătate, Crama Carastelec se întoarce în dormitorul bunicii. O face cu aj...

Cum am devenit degustători neautorizați de ulei de măsline la ultimul Festival RO-Wine

Drumurile noastre duc tot mai des la București, o capitală care devine din ce în ce mai atractivă nu...

  • Un excelent picnic în vie, între două prânzuri la Cyrano și Rivo

  • O degustare faină cu noile vinuri și noul promotor al Cramei Carastelec

  • Cum am devenit degustători neautorizați de ulei de măsline la ultimul Festival RO-Wine

Miercuri, 19 Februarie 2014 21:33

Five o'clock wine la ultima ediţie Cellar Tales. De Arad

Scris de
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

La puţine ore după ce aroma ultimului vin Bauer. servit în pahar cu prilejul serii gastronomice de vineri s-a estompat, în sâmbăta de după Sfântul Valentin, am găsit puterea să organizăm, împreună cu Raluca şi Oliver Bauer, a XIV-a ediţie a Cellar Tales. Povestirile pivniţei lui Oliver Bauer au fost legate de această dată de conţinutul a zece vinuri din colecţia proprie iar noi, vesticii, arădeano-timişorenii, am fost privilegiaţi să le ascultăm şi să le degustăm cu toate simţurile.

 

Ziua avea să înceapă tiptil. Mai întâi, Raluca s-a strecurat în casă mai uşor decât însuşi Lucky Motanul, venită din Timişoara, oraşul în care a susţinut de una singură o altă degustare pentru îndrăgostiţi. În ce-l priveşte, Lucky, pisoiul-emblemă al clubului, dormea în tihna unei zile de februarie primăvăratec pe un vechi butoi de lângă brazii curţii. Uşor nostalgici după toate gusturile şi postgusturile zilei de Sf. Valentin, am început cu toţii să aranjăm în dormitorul bunicii vinurile venerabile pe care ni le-a pregătit Oliver. Pe fişa de degustare, sigla Cellar Tales se regăsea foarte potrivit alături de motanul nostru somelier neautorizat. Pe urmă a apărut şi Dan, collector-ul sutelor de autografe care la fiecare eveniment ne privesc invidioase de pe pereţii clubului. Înveşmântat cu o bonetă nepaleză cu strasuri şi cu un strai din Mali decorat cu boabe sexy de cafea şi tapir stilizat, Excelenţa Sa i-a făcut o reverenţă oenologului Bauer., apoi, pe la cinci, au sosit pe rând şi invitaţii. Godfather Alex, Mihai alături de un prieten omonim şi de Anca lui cu freză şui, Adriana, Fana noastră, Zoli şi Raluca lui. Marele absent a fost mezinul clubului, un alt Mihai, doborât la pat de o tuse rebelă şi gripală după un turrneu de IT-ist multinaţional pe trei continente, prin trei anotimpuri şi prin "n" fusuri orare în doar o lună de zile. Aşa se face că am fost paisprezece minus unu, însă asta nu ne-a împiedicat să avem parte de unul dintre cele mai reuşite evenimente oenologice din viaţa noastră şi a clubului.

 

Lista vinurilor a fost următoarea: 1. 2006, Riesling Spätlese trocken Monzinger Halenberg, Weingut Emrich-Schönleber, Germania; 1986, Erbacher Marcobrunnen Riesling Spätlese, Weingut Langwerth von Simmern, Germania; 2011, Traminer „S“, Staatsweingut Weinsberg, Germania; 4. 1990, Gewürztraminer „Cuvée de Comte de Eguisheim“, Domaine Leon Beyer, Franţa; 5. 2007, Savigny-Les-Beaune 1er cru “Les Vergelesse”, Domaine Naudin-Tiercin, Franţa; 6. 2006, Frühburgunder Steinmann 180 Primo Inter Vitis, Weingut Schloss Sommerhausen, Germania; 7. 2003, Cabernet Sauvignon, Thelema, Africa de Sud;8. 1988, Cabernet Sauvignon, Alto, Africa de Sud; 9. 1986, Cru bourgeois exceptionnel (50% Cabernet Sauvignon, 50% Merlot, 5% Cabernet Franc, 5% Petit Verdot) Château Poujeaux, Franţa; 10. 1986, Pomerol (80% Merlot, 20% Cabernet Franc), Château La Conseillante, Franţa.

Cu ajutorul acestor vinuri, Oliver ne-a oferit încă o lecţie oenologică magistrală: există vinuri albe seci care îşi păstrează prospeţimea şi după mai bine de un sfert de secol graţie maeştrilor care le-au creat. În primul vin, un superb şi sec Riesling Spätlese din 2006, am găsit savoarea dulcelui sublimat, aciditatea licorii de cursă lungă. Şi gustul merelor verzi, necoapte, din copilăria mea aproape tiroleză. Apoi am călătorit cu încă 20 de ani în urmă, cu ajutorul unui alt şi absolut senzaţional Riesling Spätlese, despre care Oliver nu a uitat să ne prevină că va împlini totuşi 28 de ani. E o plinătate, o plenitudine, o trăinice în gust şi postgust, caracterul nemţesc servit la pahar! Şi nasul meu a mai găsit acolo vagi nuanţe de coajă de champignon prospăt zdrobită în palmă. Revenind în actualitate din pricina Traminerului din 2011, m-am bucurat de parfumul de trandafiri şi de o fructuozitate vie. În paradis am ajuns însă abia la deschiderea ultimului vin alb, un Gewürztraminer franţuzesc pe care abia îl pot descrie în cuvinte. Cu parfum sublimat. Cu explozie de condimente. În prima clipă, din buchet, am zis că murise. După îndepărtarea duhului vechimii, mi-am dat seama că e numai postgust, extrem de complex şi generos, extrem de viu.

Între albe şi roşii am făcut o pauză de masă, în compania unei fripturi de vită cu cartofi la cuptor şi a trei minunate vinuri hors concours: Merlot 2006 şi 2007 Prince Ştirbey, Puelles 2001 Rioja.

Întâiul vin roşu a fost caracterizat de Oliver ca fiind un Pinot Noir mediu, tipic, etalon. Eu am uitat să-mi scriu impresiile. Apoi a venit rândul Frühburgunder-ului, de care tot Oliver ne-a spus că e un Pinot Noir. Mi s-a părut extrem de diferit, de exotic, de condimentat, şi totodată plin de forţă. Are o personalitate puternică, de starletă nemţoaică. Un fel de Marlene Dietrich, Burgundul ăsta timpuriu. Cu vinul al şaptelea am sărit pe alt continent, în Lumea Nouă a Africii de Sud. Eu am simţit lemn în buchetul acestui Cabernet Sauvignon, şi ardei, ardei gras. Oliver spune că e tipic pentru soi şi pentru terroir. Un vin impresionant, iute, năvalnic. Părea să fie preferatul celorlalţi. Tot un Cabernet Sauvignon a fost şi următorul vin ales, unul din 1988. Eu am degustat un paradox: deşi atât de vechi, buchetul lui îmi evocă o prospeţime inefabilă, aromele unui fruct fără nume, proaspăt cules. Oliver zice că şi-a atins vârsta, maximul de potenţial. Mie îmi place însă şi-mi zic că are totuşi aproape 26 de ani. Cupajele finale, franţuzeşti, mi s-au părut apropiate, înrudite ca gust. Or fi fost de vină cele două ingrediente comune, Merlot şi Cabernet Franc. Şi euforia acestui final apoteotic.

Mai ştiu că am scris pe fişă tot felul de note grăbite, polemice ori elogioase. Că am stat în grup restrâns până către dimineaţă, încercând zadarnic să rezolvăm marile probleme ale lumii, ale istoriei, ale geopoliticii.

Într-un final, am adormit visând că înot într-un ocean de Gewürztraminer spre o insulă îndepărtată ale cărei izvoare au culoare de Riesling de Rin. M-a trezit Lucky Motanul cu o atingere de gheară bine ţintită, amintindu-mi că e dimineaţă, că a sosit vremea plicului cu alte arome gastronomice şi că trebuie să-i pun punct odată acestei ultime şi fabuloase poveşti de Pivnicer. German.

 

 

Citit 7356 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 20:38
Publicitate

Pivnicer

Situată în cel mai frumos loc cu putință, acolo unde privitorului i se înșiră în fața ochilor, ca o bucată de paradis, o bună parte din valea Târnavei Mici, crama societății Castel Vinum, care produce vinuri sub brandul Villa Vinèa, împlinește 20 de ani de poveste, timpul scurs de la idee la finalitate. Și îi împlinește cu o inaugurare deplină a cramei extinse, în prezența ctitorului și a celor doi oenologi care au trudit la faima vinurilor sale.

Caută

Publicitate