Luni 17 Februarie 2025

O escapadă de 12 zile prin Portugalia și nu numai

Ultima mare călătorire a degustătorilor rătăcitori care suntem s-a petrecut în mai 2024, timp de 12 ...

De nouă ori Davino!

Davino recidivează cu o degustare de excepție în odăile bunicii. Cristian Casapu, coproprietar și ac...

O călătorie senzorială pe vechea moșie Corcova cu ajutorul unui nou proprietar

Ultima degustare cu vinurile cramei mehedințene Corcova a avut parte chiar de prezența și de prezent...

  • O escapadă de 12 zile prin Portugalia și nu numai

  • De nouă ori Davino!

  • O călătorie senzorială pe vechea moșie Corcova cu ajutorul unui nou proprietar

Marți, 19 Septembrie 2017 09:58

Magnum est bonum! Rendez-vous cu câteva dintre cele mai mari vinuri românești

Scris de
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

Cea mai recentă degustare a fost una pentru cei cu adevărat împătimiți în ale vinului. Am căutat și am găsit prin cotloanele vinotecii patru vinuri magnifice, la magnum și dublu magnum, de care ne-am bucurat în 18 suflete de degustători neautorizați.

Mi-am zis că e imposibil să povestești viața unor licori precum Licorna Winehouse Sauvignon Blanc 2014 ANNO (dublu magnum), Prince Știrbey Negru de Drăgășani 2010 (magnum), Vinarte Prince Mircea 2000 (magnum), SERVE Cuvée Charlotte 2007 (magnum). Darămite să le descrii ființa, parfumul, duhul ascuns în sticlă, djinul care îndeplinește dorințe, vraja care te cuprinde. De fiecare dată însă încalc și calc în picioare imposibilul, folosind cuvinte pentru a descrie odori, senzații, extaze care de fapt trebuie împărtășite direct, nu mijlocit, nu povestit.

Ne-am strâns vreo optsprezece, având ca invitat special pe cel mai tânăr membru al clubului, Tudor, în vârstă de opt luni și un pic, care s-a jucat cu biberoanele imense de pe rafturi și cu gheața frapierei. Pivnicera a pregătit, ca de obicei, niște platouri apetisante, Lucky Motanul a pozat în fața unei mașini cu număr predestinat, în timp ce noi am oficiat în tihnă ritualul uneia dintre cele mai selecte degustări ale anului.

Sauvignonul de colecție al lui Gabi Lăcureanu, la dublu magnum, are o aciditate pe care vinurile albe din Dealu Mare rar reușesc să o atingă, e tipic, nu duce lipsă de corp și anunță un bun potențial de învechire, fiind cel mai tânăr vin al serii.

Negrul de Drăgășani de care Oliver Bauer s-a îngrijit în 2010 e viu și puternic, a cucerit câteva doamne și domnițe din club și nu cred că se va opri aici în anii care vin.

Merlot-ul Rezervă al anului 2000 de la Vinarte spune totul despre evoluția oenologiei românești de după căderea comunismului: un vin măreț, care poate va reuși să împlinească două decenii înainte să se stingă în propria-i splendoare. Câte vinuri românești de 17 ani ați băut până acum și de câte veți putea avea parte de-acum încolo? Acesta este unul dintre ele, i-am împărtășit bucuriile în dormitorul bunicii, am avut grijă să nu-l decantăm, ci doar să-l deschidem cu un sfert de oră înaintea servirii, tratându-l ca pe un oaspete de soi, lăsându-l să-și consume nemurirea în propria-i formă/sticlă în care și-a trăit viața în ultimii șaptesprezece ani.

Cât despre Cuvée Charlotte, din cel mai bun an al său, 2007, toată dragostea noastră! Aurel Rotărescu se poate mândri cu acest superlativ marca SERVE, care reflectă spiritul contelui Guy Tyrel de Poix. E atât de viu, atât de tânăr la cei 10 ani ai săi, l-am putea reîntâlni în aceeași formă magnifică și peste 10 ani, e o adevărată comoară ascunsă în sticlă, dosită pe rafturile câtorva vinoteci din țară. Nu se întâmplă prea des să găsești comori, iar 99,99% dintre oameni nu le găsesc niciodată. Așa că am fost privilegiați să dezvelim această bijuterie în dormitorul bunicii, să-i contemplăm strălucirea, să savurăm irepetabilul. Pentru pasionați, notele de piele din acest cupaj clasic de Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot confirmă noblețea lui.

Voi consuma sfârșitul acestui articol în tăcere, ca pe un vin, ca și cum aș savura un postgust dumnezeiesc, lăsându-l să se estompeze, să alunece nu în forma fizică a unui corp fizic, ci direct în suflet, ca o picătură imaterială...

Citit 2668 ori Ultima modificare Vineri, 29 Septembrie 2017 23:47
Publicitate

Pivnicer

E 9 mai 2024, prima noastră zi la Faro. Câtă eliberare! Cronicarul a fost mai puțin harnic decât călătorul în prima sa zi în Portugalia. Epuizat după o zi plină, solară în capitala provinciei Algarve, singurele sale cuvinte scrise în jurnal fură: „Faro, pastel (de nata), wine bar, berzele bisericoase, restaurant, centru, cina acasă cu cocos, papaya, șuncă, salamuri și foarte buna brânză locală, vinuri de top”.

Caută

Publicitate