Vinuri din cinci țări, un Herbert de zile mari – adică de zilele aniversării a nouă ani de club, de Club al Degustătorilor de Vin Neautorizați, două evenimente cu casa închisă. Cam ăsta ar fi rezumatul ultimului weekend de foc în odăile lui Nagymama. Două dintre vinurile cu care ne-a ispitit amicul clujean provin chiar din anul nașterii clubului – 2012, așa că am savurat cu toții gustul propriului început.
Am regăsit pe rând în pahare, cu repetiție, vineri și sâmbătă, următoarele vinuri: Masottina Prosecco Organic Brut - Italia, Quinta do Gradil Alvarinho 2019 - Portugalia, Casa Silva Quinta Generación 2012 (Cabernet Sauvignon, Carménère, Petit Verdot, Syrah) - Chile, Chassaux et Fils Chablis Premier Cru 2018 – Franța, Mendel Unus 2012 (Malbec, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot) - Argentina, Huarpe Guayquil El Elegido 2010 (Malbec, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot, Bonarda, Tannat) – Argentina, Mauricio Lorca Inspirado 2009 (Syrah, Malbec, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot) la sticlă de 3 litri – Argentina.
Un prosecco vesel a deschis cu succes fiecare seară, apoi am sorbit și apreciat un excelent Alvarinho provenit dintr-o țară ale cărei licori Herbert le promovează cu brio de ani buni. Cu produsele Casei Silva din Chile suntem obișnuiți, ne plac, le mai cerem, iar blendul din 2012 a fost un succes de casă. Mie mi-a plăcut foarte mult și Chablis-ul din 2018, servit ca un contrapunct între două vinuri roșii.
De la Unus în sus degustarea a devenit tot mai interesantă, nu am mai știut care ar fi putut fi vinul preferat. Toate cele trei vinuri servite la urmă au fost cupaje și toate au avut în componență Petit Verdot, Cabernet Sauvignon și Malbec, cel mai tânăr având 9 ani iar cel mai vechi -12. Poate Unus, cu notele sale de piele, de tabac, de animal sfânt al vinului. Ori poate Guayquil, care s-a epuizat și din pahare, și din baxuri. Sau cel de pe urmă, servit din spectaculoasa sticlă de 3 litri purtând emblema prietenului Mauricio Lorca.
Cum Adina ne-a delectat la rândul său cu excelente platouri cu brânzeturi și mezeluri italiene, dar și cu cantucci și prăjitură Greta Garbo, am putea spune că am avut parte de un weekend în paradis. Ne place să credem că pentru noi urmează nu al treilea val și nici cine știe ce scenarii roșii, ci un lung șir de degustări hedoniste. La urma urmelor, tot va ieși soarele și în curtea bunicii, în ciuda tuturor cifrelor cu care autoritățile se pregătesc să justifice viitoarea închidere a lumii.
