Pe prietenul Bogdan Raul Todor îl știm de foarte multă vreme, de la începutul deceniului trecut, din vremea în care prezenta cu succes vinurile Cramei LacertA. Mai recent, de când este promotorul Cramei Corcova, Bogdan a fost protagonistul unuia dintre evenimentele dedicate Magnificilor vinului (2017) și a susținut două degustări în dormitorul bunicii, în ianuarie 2023 și în februarie 2024. Acum, în decembrie 2024, iată că am bifat-o și pe cea de-a treia, având bucuria să-l avem ca oaspete chiar pe coproprietarul Șerban Dâmboviceanu. De o modestie distinsă, podgoreanul ne-a spus tot-tot-tot despre vie, vin și cramă, despre „atletul de budoar” Anton Bibescu – proprietarul de altădată, despre legăturile sale cu mari scriitori precum Marcel Proust și Mihail Sebastian, despre veleitățile istorice ale orașului și gării Strehaia. În plus, am aflat amănunte legate de gărgărițele benefice ale viei, de îngrășămintele bio cu care se lucrează la Corocova și de truda întreținerii cuvelor de beton.
Am călătorit astfel în timp și spațiu cu ajutorul unui interlocutor plăcut și avizat, în vreme ce în pahare ni se serveau nu mai puțin de 9 (nouă) vinuri: Chardonnay 2023, Éclat Rosé 2022 (Cabernet Sauvignon, Syrah, Merlot), Lady Asquith 2020 (Chardonnay, Viognier), Reserve Syrah 2019, Reserve Cuvée Bohème 2019 (Syrah, Merlot), Reserve Cuvée Racoveanu 2019 (Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah), LECRAM 2017 (Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah), Cuvée Racoveanu 2011 (Cabernet Sauvignon, Merlot), Dulce (Chardonnay 2021).
Cu o bună parte din aceste etichete ne-am întâlnit pe la festivaluri și pe la degustările anterioare. Rămân îndrăgostit, în felul meu atât de subiectiv, de toate Chardonnay-urile și Syrah-urile produse la Corcova. Dacă vorbim de Chardonnay 2023 și de Lady Asquith 2020, acestea sunt vinuri albe fine, gourmet, de servit des de către împătimiți și măcar de marile sărbători, cum ar fi cele de iarnă, în cazul celor mai cuminți degustători. Un rosé de culoare și arome cuceritoare ne-a încântat în egală măsură.
Trecând la roșii, am putut observa cât de frumos, de mare, de grande a fost anul de recoltă 2019: Syrah-ul e sublim! Cuvée Bohème își onorează numele, un vin puternic, intens, pentru cei îndrăzneți. Mai blând cumva, mai rafinat, Cuvée Racoveanu face trecerea către un alt vin mare, LECRAM (MARCEL, în oglindă), cu care ne-am mai întâlnit în degustările anterioare și pe care l-am descris ca fiind la fel de complex precum scrierile lui Marcel Proust, celebrul prieten al prințului Bibescu. Cupajul din 2011 de Cabernet și Merlot ne transportă parcă într-o altă dimensiune, cea a vinului măreț. Notele de piele, de tabac, de pământ îl plasează în categoria acelor licori unice destinate contemplării. Un Dulce Chardonnay fu binevenit apoi, completând desertul, cantucci, biscuiții cu migdale ai Adinei.
Promotorii Cramei Corcova au fost aplaudați la finalul degustării, iar noi urmează să săvârșim cât mai curând o călătorie boemă în Mehedinți, pe moșia princiară de altădată, aceea pe care Orient Express-ul abia dacă o traversa într-o zi...
Proprietario, owner, propriétaire. Dacă facem un exercițiu statistic care să-i includă pe proprietarii, coproprietarii, membrii unor familii care dețin viță-de-vie și care și-au promovat ei înșiși vinurile în dormitorul bunicii, lista cuprinde, alături de Șerban Dâmboviceanu, nu mai puțin de 34 de nume: Valeriu și Irinel Stoica (Avincis), Betty Darabont (Familia Darabont), Anca Maria și Ion Vlădoi (Familia Vlădoi), Balla Géza (Balla Géza Winery), Mauricio Lorca (Bodega Foster Lorca – Argentina, Bodega Mauricio Lorca - Spania), Dejan Mikić (Vinarija Mikić – Serbia), Zaig Eckehardt (Zaig), Lilia Dulgher (Gitana Winery - Republica Moldova), Ciprian Săsărman (Lechburg), Jakob Kripp (Prince Știrbey), Oliver și Raluca Bauer (Crama Bauer), Iustin Urucu (Vinaltus), Marian Olteanu (Casa Olteanu), Victor Deleanu (Casa de Vinuri Cotnari), Paul Fulea (Crama Histria), Fernando Mihăilescu (Ferdi), Cosmin Smadu (Casa de Vinuri Ștefănești), Dan Balaban (Davino), Laurent și Cécile Pfeffer (Domeniul Catleya), Walter Szikler (Elite Wine), Virgil Mândru (Tohani), Fiorenzo Rista (Viile Metamorfosis), Arcadie Foșnea (Crama Mircești – Republica Moldova), Dragoș și Doru Torge (Artisan Winery), Florin Dănoaie (Domeniile Boieru), Mirian Mircov (Pivnițele Birăuaș), Gheorghe Cosma (MaxiMarc), Roberto Cerantola și Agnes Bohm (Daiconi). Lor li s-ar putea adăuga Ghislain Moritz și Angela Prado, actuali stăpâni de cramă în Alsacia (Maison Moritz Prado), dar și Elias Macovela, proaspăt proprietar al noii crame portugheze El Bailador, ale căror vinuri, deși degustate de membrii CDViN, încă nu au fost promovate în club de cei care dețin plantațiile.
Cea mai veche cramă funcțională din România. Viile Corcovei sunt menționate în actele emise în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601). Construită în 1910, Crama Corcova e cea mai veche cramă funcțională de pe actualul teritoriu al țării. Plantațiile se află pe moșia de altădată a prințului și diplomatului Anton Bibescu, nepotul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, domnitor al Țării Românești (1843-1848). Alexandru Bibescu, tatăl lui Anton, a fost fiul nerecunoscut al domnului Gheorghe Bibescu, descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu. În timpul primului război mondial, Anton Bibescu s-a căsătorit cu Elisabeth Asquith, fiica premierului britanic Herbert Henry Asquith. În prezent, viile Cramei Corcova Roy&Dâmboviceanu se întind pe 70 ha, fiind situate pe plaiurile de la Corcova și Jirov. Ele țin de centrul viticol Severin – Dealul Viilor Mehedinți, din Podgoria Severinului, care aparține de Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei. Gamele de vin Lady Asquith și LECRAM au fost create în amintirea soției lui Anton Bibescu și a marelui său prieten, scriitorul Marcel Proust.
Strehaia, o stea fără nume. Orășelul Strehaia, situat la vreo 16 km de Corcova, nu se bucură astăzi de cea mai bună faimă. Privind însă în trecutul său, localitatea se mândrește cu istorie bogată. Astfel, în perioada 1479-1492, Strehaia a fost reședința banilor Olteniei. Dacă ne referim la trecutul apropiat, trenul Orient Express - a cărui cursă inaugurală a avut loc în 1883 și care lega inițial Parisul de Istanbul, traversând și România - făcea una dintre opriri în gara Strehaia. Întrebat de socrul său, prim-ministrul britanic H.H. Asquith, dacă are moșii în România, Anton Bibescu i-ar fi răspuns afirmativ, detaliind apoi: Ca să vă faceţi o idee, Orient Express-ului ii trebuie o zi sa treacă prin mine”. Din cele 2.000 de ha ale moșiei prințului Bibescu, 100 erau ocupate de viță-de-vie. Agronomul francez pe care l-a angajat, Aristoteles Sauget, a plantat acolo soiuri nobile, pe care le vinifica în stil bordelez. Butoaiele cu Corcovin și Corcovel, cupaje din care nu lipsea Cabernet Sauvignon-ul, ajungeau la gara Strehaia în care cu boi și mai apoi la Paris, cu trenul. Prin gara Strehaia au trecut, în drum spre moșia prințului, mari scriitori români: Mihail Sebastian, care a scris piesa „Steaua fără nume” la conacul din Corcova al familiei Bibescu, Ion Pillat – poemul „Cloșani” a fost creat tot acolo, Ion Minulescu – „Pianissimo” este o poezie dedicată gazdelor („Hai să punem capăt glumei/Şi, sub braţele troiţei olteneşti de la Corcova,/Hai să ne iubim în cinstea/Lui Giacomo Casanova!...”).
Vie, aspri, rumâniri. Consultând, în Biblioteca digitală, lucrarea Documenta Romaniae Historica, B. Țara Românească, volumul XI, Editura Academiei RSR, București,1975, observăm că o căutare după cuvântul „Corcova” dă 168 de rezultate. Această colecție de documente interne ale Țării Românești din timpul domniei lui Mihai Viteazul, care cuprinde peste 400 de acte din cancelaria domnească, zapise ș.a., consemnează diferite vânzări de pământ și de părți, soldate cu rumâniri (transformare în șerbi a țăranilor liberi). Unul dintre actele domnești referitoare la Corcova stipulează: „Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necula cu fiii lui, cîți Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie jumătate de moară cu vadul din sat la Corcova, pentru că a cumpărat Necula de la Barbul, fiul lui Dumitru, pentru 1370 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula o vie la Corcova de la Stoica pentru 430 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula o vie la Corcova de la Drăgăneasa pentru 340 aspri gata”. Asprul era o monedă de argint turcească, aflată în circulație în Țările Române începând cu veacul al XV-lea și care, în epoca lui Mihai Viteazul, reprezenta a 12-a parte dintr-un florin, moneda de argint folosită în Europa și valorând 50 kreuzeri-creițari (florinul unguresc), respectiv 60 kreuzeri-creițari (florinul renan).
