Afişez elemetele după tag: domeniul vladoi

Un mic studiu de piaţă a avut de curând în dormitorul bunicii. Şi cum am dorit să fie o surpriză atât pentru producători, cât şi pentru membrii clubului, l-am prezentat ca pe un curs de Fetească Neagră. Mirela Heizer, inspector de specialitate pe regiunea Banat şi Crişana la Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), a fost cea care a povestit despre Feteasca Neagră standard, lăsându-i apoi pe cei 23 de degustători să caute culoarea rubinie şi gustul de prună în cele opt probe. De fapt, 16 probe, având în vedere că vinurile au fost degustate de două ori, prima dată în blind, şi apoi la vedere(open), bineînțeles, în ordine diferită.

O degustare de vin în pahare negre este o încercare teribilă pentru orice degustător, fie el și unul experimentat. Și cum să fie altfel câtă vreme îi este greu să ghicească și culoarea vinului, darămite soiul, anul, producătorul. Oricine se poate socoti un norocos connaisseur dacă e în stare să recunoască măcar 40% din licorile servite în blind. În aceste condiții, să punem alături, în orb, vinurile Domeniului Vlădoi și pe cele ale Clos des Colombes, două vinării apropiate din terroir-ul dobrogean, nu putea fi decât un interesant exercițiu de (re)cunoaștere pentru membrii CDViN.

Siminoc este numele unei plante cu proprietăți curative și mai este cuvânt cheie în versurile Ciuleandrei și mai este nume de deal și de sat în îndepărtata Dobroge. Iar pentru noi, vesticii, Siminoc reprezintă de-acum un loc în care niște buni prieteni îngrijesc via și creează unele dintre cele mai frumoase vinuri românești. Ca să aflăm asta a trebuit să ne luăm o mică vacanță și să străbatem dus-întors aproape două mii de kilometri, în opt camarazi de club.

Portofoliul CDViN s-a îmbogățit cu un nou și interesant producător din Dobrogea. Domeniul Vlădoi se adaugă astfel altor patru crame din trei țări diferite ale căror vinuri am avut ocazia să le încercăm cu prilejul ultimului festival Vinvest. Și de această dată, la Arad, plăcerea, savoarea, bucuria întâlnirii cu vinul cel bun a fost de partea tuturor.

Ultima ediție de Vinvest mi-am petrecut-o cu Vinarte, cu Giusti, cu Casa Bunescu. Vreo cinsprezece vestici diseminați în publicul pestriț au degustat la rândul lor atmosfera festivalului timișorean. Am avut de toate, și butoaie, și tamburași, și tombole, dar plăcerea a fost în primul rând să regăsesc vechi prieteni, iar restul – un fundal pentru revederi, efuziuni, amintiri comune din vremurile bune.