Pentru cunoscătorul de vin pasionat şi pasional, a încerca o Nenumita, un Soare ori un Cuvée Grandiflora e ca şi cum ar reciti Jurnalul de la Păltiniş, Devenirea întru fiinţă ori Roza vânturilor. Din acest punct de vedere, într-o seară de vineri, despre câţiva privilegiaţi membri ai clubului se poate spune că au putut degusta unul dintre cele mai rare şi preţioase evenimente culturale petrecute în ultima vreme la Arad.

Poate ați observat, poate nu, dar mamele sunt cele mai importante ființe de pe lume. Nu, nu din vreun clișeu des auzit, ci pur și simplu fiindcă încă există și fiindcă satisfac nevoia de dragoste a copiilor care încă suntem. De aceea, ne-am gândit că merită să le arătăm la rându-ne dragostea invitându-le la o degustare de vin.

Ziua a patra şi celelalte zile care au urmat flashtasting-ului de la vulcanii noroioşi le-am petrecut pe drum şi în deltă. A trebuit să traversăm Dunărea cu bacul, să tăiem în două peisajul african al Tulcei şi să călătorim pe şoselele de apă ale locului, voiajul transformându-se într-o excursie extremă. Povestea întreagă a fost plină de suspans, iar noi i-am fost actori entuziaşti dar neatenţi, trăindu-le pe toate puţin neînţelept şi puţin isteric, ca nişte adolescenţi plecaţi în tabără fără profesor. Poate de aceea a şi meritat totul.

Nu cred că greşesc dacă spun că o vizită la vulcanii noroioşi din judeţul Buzău reprezintă una dintre cele mai frumoase experienţe turistice pe care o poate trăi cineva în România. Noi am consumat-o în doisprezece, în cea de-a patra zi de cutreierat prin ţară, şi am sărbătorit-o deschizând o sticlă de vin în cadrul unui flashtasting cu decor şi bolboroseli vulcanice.

Ne-am luat rămas bun de la păpuşile Vilei Rizzo într-o dimineaţă ceţoasă, părăsind Poiana Braşov pentru o excursie urbană la poalele Tâmpei şi chiar pe Tâmpa. Ceilalţi găsiseră de cuviinţă să viziteze cetatea Râşnovului şi Branul, în cea mai aglomerată zi cu putinţă, cea de Sfânta Mărie, când tot bucureşteanul dă buzna prin părţile astea.

Poate vă mai amintiţi, cei care sunteţi cititori fideli ai blogului Pivnicer, despre aventura membrilor Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizaţi într-un colţ de rai aflat la doi paşi de Arad. La doar o lună de la îmbarcarea noastră pe această subtilă arcă a lui Noe, am decis să revenim în locul unde animale de pe cinci continente sălăşluiesc într-o armonie deplină, tolerându-i pe bipezii care suntem, chiar dacă le inoportunăm, invariabil, când le e păşunea mai verde.