Sâmbătă 8 Februarie 2025

O escapadă de 12 zile prin Portugalia și nu numai

Ultima mare călătorire a degustătorilor rătăcitori care suntem s-a petrecut în mai 2024, timp de 12 ...

De nouă ori Davino!

Davino recidivează cu o degustare de excepție în odăile bunicii. Cristian Casapu, coproprietar și ac...

O călătorie senzorială pe vechea moșie Corcova cu ajutorul unui nou proprietar

Ultima degustare cu vinurile cramei mehedințene Corcova a avut parte chiar de prezența și de prezent...

  • O escapadă de 12 zile prin Portugalia și nu numai

  • De nouă ori Davino!

  • O călătorie senzorială pe vechea moșie Corcova cu ajutorul unui nou proprietar

Marți, 29 Octombrie 2013 11:45

Declaraţie de dragoste pentru Florenţa în compania unui Cuvée Andrei

Scris de
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

De câte ori ajung în Florenţa, am impresia că timpul trece prea repede, că ar fi trebuit să aloc câteva luni, dacă nu o viaţă pentru explorarea ei. De data aceasta am luat cu mine, cu noi, şi un Cuvée Andrei, căruia i-am prezentat oraşul. Şi dacă acum a fost vorba de un flashtasting, sunt sigur că ne vom întoarce cândva aici pentru un longtasting, pentru un very longtasting.

Vineri, 6 septembrie. Zi de Florenţa, flashtasting cu Cuvée Andrei. Lăsăm maşinile într-o parcare de supermarket şi călătorim cu tramvaiul până în centru. Tramvaiul e o noutate în Florenţa, linia a fost inaugurată în urmă cu câţiva ani. Chiar dacă suntem uşor obosiţi de toate câte au fost după un voiaj de două săptămâni, Florenţa ne absoarbe  încet în luxul său de aur, piele şi marţipan. Pe un afiş, văd un chip florentin, un chip de Ufizzi, un profil amintind bine de Albiera Antinori. O luăm pe la dom spre Piazza della Signoria, apoi, prin Ufizzi, către Ponte Vecchio.
În piaţă, marele Cosimo are un porumbel pe creştet. Poate că e mai bine însă să priveşti oameni, nu statui, să admiri frumoasele Florenţei, dudui pe bicicletă ori pozând la Ufizzi pentru vreun starving artist. Mihai aşază cuvée-ul pe balustradă, într-un loc strategic din care poţi privi de-a binelea ori digital splendoarea cu Arno şi Ponte Vecchio.  Râul s-a umplut de bărci şi de turişti de toate culorile, plimbaţi pe apă de nişte gondolieri adaptaţi locului.
Pe Ponte Vecchio, lacăte şi inimioare la statuia lui Benvenuto Cellini. La capătul podului, în Oltrarno, ne ghiftuim cu îngheţată. Nu mai am chef de muzee, nu mai am chef de campanile, nu mai am chef de domuri. Vreau doar să fiu între oameni, între aceşti florentini superbi, să respir, să văd şi să aud această Europă renascentistă în care mi-ar plăcea să trăiesc mereu.
Am avut grijă să ne pozăm cu mimii de la Ufizzi, să-l salutăm pe Perseu răpunând Meduza, să ne prostim în chip de Pinnochio la magazinul din obiecte de lemn Bartolucci şi, într-un târziu, obosiţi, să luăm masa la Taverna Divina Commedia. La plecare, în tramvaiul nou-nouţ care părăseşte centrul şi duce înapoi spre margini, mi-am dat seama că sunt la fel de îndrăgostit de Florenţa ca acum patru ani, când cu ultima călătorie aici. Că sunt îndrăgostit până peste cap de Florenţa, ea fiind pentru mine cea mai frumoasă fiinţă urbană.

 

Citit 4488 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 21:25
Publicitate

Pivnicer

Dacă vreodată ai de gând să călătorești către cel mai mare oraș din sudul Portugaliei, în absența zborului direct de la Budapesta, poate părea o idee bună să alegi Timișoara pentru o cursă cu escală la Charleroi. Ai ceva vreme să vizitezi astfel una dintre capitalele Europei, pentru ca apoi să decolezi spre Faro.

Caută

Publicitate