Un pahar negru ascunde în sine ceva metafizic. Opacitatea lui confiscă lumina, culorile, tot ceea ce percepem cu ajutorul ochilor și tot ceea ce identificăm cu ajutorul celui mai important dintre simțuri. De aceea o degustare de vin în pahare negre reprezintă o provocare maximă pentru împătimit, cimilitura al cărei tâlc se dezvăluie greu ori deloc, un exercițiu de umilință la care numai cei curajoși sunt în stare să se supună.
Pentru iubitorul de vin, o degustare cu licori din vii centenare reprezintă un superlativ, un maxim, un vârf îndelung visat și greu de atins. Cum asta se întâmplă în dormitorul bunicii numai o dată pe an, cu atât mai inspirați au fost cei care au ales să-și petreacă seara alături de noi și de Herbert, prietenul nostru clujean, vânătorul de vinuri excepționale.
De câte ori vine în club, Herbert umple cele două odăi ale bunicii cu degustători entuziaști și absolut neautorizați. Șarmul său personal adaugă vinurilor un condiment aparte. Ultima oară ne-am delectat cu Malbec și Carménère, cu Shiraz ori Cabernet Sauvignon, mai ales de dincolo de Ocean.
Ultimul bal al anului a fost unul cu Herbert, pe muzica unor vinuri italiene, franceze și sudamericane. Promotorul a făcut cunoștință cu Manu și cu Pinot-ul casei, iar invitații la eveniment - cu câteva dintre cele mai frumoase vinuri servite vreodată în club.
Herbert ne-a fermecat iarăși în dormitorul bunicii, prin prestația sa, dar mai ales prin ceea ce ne-a servit în pahare. A făcut-o în cadrul unei premiere cu vinuri din vii a căror vârstă depășește o sută de ani. Și cum asta se întâmplă în CDViN în cel mai bun caz o dată pe an, deși cuvintele sunt de prisos, ele trebuie totuși să spună, mai jos, povestea a ceea ce este doar de savurat, nu și de povestit.