După zece ore de la plecarea din Arad şi un popas la vestitul local Paprika, la ieşirea din Ungaria, am ajuns, în sfârşit, în zona abaţiei benedictine din Melk. De unde, cu forţe proaspete, aveam să plecăm, a doua zi, spre Domäne Wachau.
Coincidenţa a făcut ca în ziua sosirii noastre în Wachau să înceapă la Viena cel mai important târg de vinuri din Austria, VieVinum, eveniment la care Domäne Wachau nu putea lipsi. Am profitat deci de ocazie şi ne-am dat întâlnire cu Roman Horvath, a doua zi, la Viena.
Un ghid competent
La sosire, grupul nostru de nouă entuziaşti degustători neautorizaţi – plus un viitor connaisseur, în vârstă de opt ani - a făcut cunoştinţă cu Katja Pflogsch, o nemţoaică stabilită în Austria tocmai de dragul vinului. Katja ne-a fost ghid pe durata a mai bine de două ore în care am vizitat domeniul şi am degustat vinurile. Un ghid cu o calificare excepţională: studii de management al turismului în Olanda, posesoare a unei Diploma of Wine & Spirits obţinută la Cape Wine Academy, în Africa de Sud, plus o importantă experienţă de PR în Germania natală, pentru ca acum să studieze la Academia de Vin a Austriei, în Rust.
Terase de piatră
Dacă pe drumul spre Domäne Wachau am putut observa plantaţiile de vie de pe abruptele terase de piatră, pe ambele maluri ale Dunării, Katja avea să ne explice că preţul obţinerii unor struguri de calitate în acest loc – doar 5.000 kg/ha! – este de cinci ori mai mare decât în locurile unde munca se poate face mecanizat.
Am aflat şi că oenologul Heinz Frischengruber a pus la punct un inedit sistem de premiere – iniţiat în plantaţia “Kellerberg” – a producătorilor de struguri, pentru a-i motiva pe aceştia să ofere boabele la calitatea de care au nevoie specialiştii.
Pereţii din piatră ai podgoriilor terasate sunt emblematici pentru terroirul din Wachau. Pare incredibil, dar au fost construiţi din piatră naturală, îmbinată manual, fără ciment.
Soiul de struguri albi ce predomină la Domäne Wachau este Grüner Veltliner, plantat pe 55% din suprafaţa viticolă. Al doilea soi ca suprafaţă plantată este Riesling (18%), urmat de Neuburger (soi regional - Domäne Wachau este cel mai mare producător din lume), Rivaner, Pinot Blanc, Chardonnay şi Muskateller. Soiuri de vin roşu preferate sunt Blauer Zweigelt, St Laurent şi Pinot Noir.
Un fabulos palat-cramă pentru un abate petrecăreţ
Odată ieşiţi din vie, am fost invitaţi de Katja să vizităm unul din punctele majore de atracţie din regiune: crama tricentenară a Palatului Domäne Wachau - construită de către Jakob Prandtauer, în perioada 1714 -1719.
Palatul s-a dorit a fi, iniţial, reşedinţă de divertisment pentru Hieronymus Übelbacher, abatele din Dürnstein, un pasionat degustător al vinurilor de Wachau. În cursul istoriei, castelul-cramă avut mulţi oaspeţi celebri. Ambasadorul Leopold Figl, de exemplu, a fost un vizitator frecvent în timpul negocierilor pentru Tratatul Federal. Bustul ambasadorului se află, dealtfel, la loc de cinste, în cramă, chiar în locul său favorit de degustare.
Astăzi, în subsolul castelului de pe Domäne Wachau, renovat în urmă cu opt ani - este amenajată o imensă vinotecă istorică, la etaj fiind organizate degustări.
Frescele luminoase, reliefurile din ipsos şi picturile murale au ca temă renumitele vinuri din Wachau, iar colecţia de artă Palatului-Cramă este celebră pentru plăcile de cupru ţi desene vechi, de asemenea restaurate recent. Castelul-cramă poate fi închiriat pentru vacanţe, prezentări şi degustări, pe tot parcursul anului, mulţi austrieci alegând locul pentru a-şi organiza nunta.
Periplul prin crama veche de 300 de ani a fost unul din momentele cele mai interesante ale vizitei, contrastul între încăperile deschise în anul 1717 şi tehnologia de ultimă oră fiind spectaculos.
Final apoteotic, cu nouă vinuri
Expediţia noastră prin Domäne Wachau s-a încheiat apoteotic, cu o degustare a vinurilor produse aici. Am aflat astfel că ghidul nostru preferă vinurile Chardonnay şi Riesling. Ni s-au oferit opt vinuri tinere, plus o degustare în blind a unui vin vechi de şase ani, despre care puteţi citi pe blogul Pivnicer.
La plecare, ne-am făcut provizii consistente din vinurile preferate la magazinul domeniului, apoi ne-am concentrat pe întâlnirile ce ne aşteptau la Viena, la VieVinum. Dar, despre asta, într-o postare viitoare.