Vinvest 2015 a avut mai puține standuri cu vin și mai mulți expozanți din afara domeniului oenologic. Nu avea cum să ne deranjeze asta, câtă vreme, sâmbătă, veneam după o noapte petrecută cu câteva dintre cele mai tandre vinuri românești, în dormitorul bunicii. Asta nu înseamnă că nu am degustat aproape totul și că nu am apreciat efortul organizatoric. Cu Zoli, cu Dan și Mihai, cu Alex și așa mai departe am colindat din stand în stand, staționând cam mult la Vinarte, între prietenii Costel Cainamisir și Herbert Szasz. Ei ne-au îmbiat cu vinurile proprii și cu Caprigiano, apetisantul produs din lapte de capră al firmei constănțene Elcomex Agroindustrial. Rezultatul a fost că vesticii au dat iama la standul cu brânzeturi, epuizând stocurile. După un tur al spațiului, pe lângă standurile cu anticari și imensele utilaje de vinificație de la intrare, am avut bucuria să-i revăd pe Valentin Bucur Chelaru și pe fiul său, la standul Casei Bunescu. În urmă cu ani, făcusem un reportaj în Valea Călugărească, în vârful dealului cu vie și conac multicentenar unde această familie se mutase din București pentru a revitaliza moșia bunicului Bunescu. Între timp, fiul e pe cale să devină oenolog, familia a replantat întregul deal cu mai multe soiuri nobile, iar noua cramă tocmai se construiește, acesta fiind primul an de vinificare a noilor struguri. La Vinvest noi am avut însă ocazia să degustăm vinuri din 2007 și 2008, provenind din strugurii vechilor plantații.
Anul acesta am fotografiat mai puțin și am băut mai mult. La standul Domeniului Vlădoi, de pildă, unde m-am procopsit cu mai multe sticle de Sauvignon Blanc, Riesling, Rosé, Fetească Regală și Merlot de pe terroir dobrogean. Ba umblând de colo colo, am găsit de cuviință să plec și cu un suvenir de Buziaș, de la Crama Dealul Dorului, un Merlot mai vechi și mai cu vino-ncoace. La Jidvei am zăbovit de-a binelea și încercând toate vinurile, vinuri albe liniștite și mai puțin liniștite, de cea mai bună calitate. Între ele, superbe Pinot Gris-uri din gama medie și superioară. Apoi am dat pe la Sâmburești și am făcut același lucru, gustând totul. Am rămas cu amintirea vie și cât se poate de plăcută a Chardonnay-urilor în cele două variante, baricată și nebaricată, și a Cabernet Sauvignon-ului din gama superioară.
Duminică, am încheiat festivalul împreună cu vinurile de la Giusti și cu promotorul lor, somelierul Răzvan Demian. Magnumurile de Conegliano au purtat, pentru gloria amintirii, papion și lănțug cu testevin, iar noi am călătorit senzorial în zona Veneto. Asta ne obligă să voiajăm acolo cât de curând și fizic, iar acest imbold îl datorăm, în primul rând, festivalului Vinvest.
