Duminică 19 Mai 2024

Degustare de vinuri și romuri marca Wine Hunter, un festin care a durat două zile și două nopți

Prietenul nostru Herbert Szasz este un om plin de surprize. Ultima sa degustare susținută în odăile ...

Primul Alutus, marca Avincis, cucerește dormitorul bunicii

Crama Avincis recuperează și reinventează un soi prețios creat la Stațiunea de Cercetare Drăgășani î...

Magnum cum laude, Boris și Crama Oprișor!

Cel mai vechi colaborator al clubului, Florin (alias Boris) Ionescu, a susținut o nouă și entuziasma...

  • Degustare de vinuri și romuri marca Wine Hunter, un festin care a durat două zile și două nopți

  • Primul Alutus, marca Avincis, cucerește dormitorul bunicii

  • Magnum cum laude, Boris și Crama Oprișor!

Joi, 09 Noiembrie 2017 11:30

Jurnal de bord, ziua 2. La Vilnius, cu bere și găluște zise Zeppelin

Scris de
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Miercuri, 8 noiembrie. Rulota străbate Polonia imensă, cu case îngrijite, cu păduri și eoliene către graniță, ne duce legănat la Vilnius, capitala Lituaniei. Gabi e șoferul zilei, am avut meniu tradițional cu șnițele de pui și zacuscă à la Mona, cu clisă și ceapă à la Cicir, cu roșii, ardei iute și nici nu mai știu ce.

Ne-am obișnuit oarecum cu noua casă, cu luminatoarele ei utile, cu deplasarea asta domestică. Dan caută pe net restaurante faine la Vilnius, ceva cu ureche de porc... Și în timp ce face duș se trezește, ne trezim cu o frână puternică, doi simpatici grăniceri polonezi ne controlează atent și nu vor să facă selfie cu noi, păcat, ce poză ar fi ieșit!

Aseară am văzut la laptop de pe DVD filmul Armata celor 12 maimuțe, cu Brad Pitt și Bruce Willis, o ocupație bună în noapte, în noaptea asta tot mai lungă în care ne mișcăm cu casa către nord. De fapt, așa resimțim călătoria spre Scandinavia, nu e neapărat mai frig, noiembrie nu e întotdeauna însorit la Ferendia, ci noaptea se face mai lungă. Lituania are aceeași oră ca România, telefoanele inteligente ne anunță pe dată. E cea mai mare dintre cele trei țări zise Baltice, are vreo 65.000 kmp, de trei ori și ceva mai puțin decât țara noastră, și o populație de vreo 3,4 milioane de suflete. Peste 80% dintre ei sunt de naționalitate lituaniană, catolici practicanți, iar rușii reprezintă doar 8% dintre locuitori.

S-a făcut întuneric tot traversând Polonia și Lituania, până să ajungem la Vilnius. Šnekutis e localul ales de Dan, se află în centrul vechi, prilej pentru Gabi să-și încerce abilitățile de șofer pe străzile oarecum strâmte, fără locuri libere de parcare pentru casa noastră pe roți. E vital să parcăm legal fiindcă primarul capitalei își face reclamă trecând cu tancul peste vehiculele oprite anapoda!

Într-un final, după ce am făcut ture printr-o piațetă cu un ou imens încondeiat, cocoțat pe o coloană de marmură, pe lângă magazinele zise Drogas, strecurăm rulota în dreptul unui centru de fitness, iar prin vitrine se văd niște fotomodele apetisante lucrând la silueta de seară, tot alergând ca șoricelul Algernon pe o bandă care nu se oprește niciodată. Suntem la un kilometru și jumătate de taverna căutată, un loc frecventat mai ales de localnici, cu mâncăruri specifice zonei și cu bere artizanală. Îl găsim și, de cum deschidem ușa modestă de lemn, ca de interior al unei locuințe modeste, ne izbește căldura și simțim mirosul familiar de mâncare făcută în casă. Cam totul e pe bază de porc, ne dedăm la un... aperitiv care conține fasole cu boabe uriașe, bucăți de pâine prăjită, un sos ca de muștar dulce, felii de urechi de porc afumate și ceva cașcaval tot fume. Și ne mai dedăm la niște găluște umplute cu carnea celei mai bune păsări, se numesc găluște Zeppelin, și totul merge foarte bine cu berea nefiltrată blondă și cu cea brună forte.

Pe la 9 și ceva ne întoacem acasă, în Fiat-ul rulotă, și Cipri ne duce către Letonia, trăgând în ultima parcare înainte de graniță. O noapte cu Meet Joe Black pe DVD, un somn fără vise, înainte de următoarea aventură baltică.

Citit 2242 ori Ultima modificare Sâmbătă, 15 Ianuarie 2022 19:43
Publicitate

Pivnicer

Dacă ar fi să comparăm frumusețea cu o vibrație care se propagă irezistibil, cutremurându-i pe privitori, probabil că Prince Știrbey, crama-conac, asemenea Cramei Avincis, reprezintă epicentrul unei asemenea unde, al unei splendori românești regăsite.

Caută

Publicitate