Duminică 25 Septembrie 2022

Euro-degustare cu vinurile Cramei Avincis

Zilele trecute, odăile și curtea bunicii au găzduit întâia oară, alături de mari prieteni de la Bucu...

Degustare de seară cu Uțu și vinurile Cramei Feredeu

Zilele trecute am avut bucuria să facem cunoștință cu vinurile unei crame butic, situată la mică dis...

Cu Cristi Grețcu și Cerasella Crăciun, la multe pahare de vorbă

În ultima vreme, cuvintele au rămas în urma faptelor. O fi de vină pandemia, o fi de vină războiul, ...

  • Euro-degustare cu vinurile Cramei Avincis

  • Degustare de seară cu Uțu și vinurile Cramei Feredeu

  • Cu Cristi Grețcu și Cerasella Crăciun, la multe pahare de vorbă

Marți, 06 Septembrie 2022 17:26

Degustare de seară cu Uțu și vinurile Cramei Feredeu

Scris de
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Zilele trecute am avut bucuria să facem cunoștință cu vinurile unei crame butic, situată la mică distanță de Arad, în comuna Șiria. Proprietarul și creatorul vinurilor, Octavian Ciurdariu, ne-a invitat la o degustare de seară, însoțită de bucate tradiționale, într-un loc numit deopotrivă „cramă” și deopotrivă „acasă”, din care se vede bine Vilagășul, Cetatea Luminată.

Ca unul, Pivnicer împătimit, care mult a umblat de-a lungul podgoriilor românești, încerc să măsor fiorul pe care fiecare peisaj, fiecare areal viticol, fiecare cramă îl stârnește întâia oară privitorului. Și nu știu de ce, de fiecare dată, în topul meu afectiv pe primul loc urcă Podgoria Miniș-Măderat, străjuită de misterioasa Cetate a Șiriei.

Va trebui să mă credeți pe cuvânt în privința afirmațiilor de mai sus. Mai ales că io mi-s bănățean, din altă țărișoară, nu din Ardealul de margine în care m-am mutat oarecum de curând. Și am văzut și Murfatlarul, și Drăgășanii, și Cotnariul, și Jidveiul, și întreg Dealul Mare, și Beltiugul Sătmarului, și Recașul Banatului, și Oprișorul de Severin, cramele de lângă Cluuuj și Tg. Mureș. Și nu vorbesc de faptul că pe aici lucrurile ar sta mai bine în privința drumurilor, curățeniei, spațiilor de cazare ori inteligenței autorităților. Nu. Nu stau mai bine decât în Moldova, Oltenia, Muntenia, Maramureș ori Ardealul de centru. Și asta e valabil și în privința calității vinurilor.

Dacă în privința emoțiilor oenofile, e foarte posibil să mă cucerească cutare cupaj de Fetească Neagră, Cabernet și Merlot din Dealu Mare, cutare Negru de Drăgășani de la el de acasă, cutare Fetească Regală cu aciditate ardelenească ori cutare Grasă din țara lui Ștefan cel (mic dar) Mare și (degrabă vărsătoriu de sânge, dar totuși) Sfânt, în privința peisajului, frumuseții  pure care se desfășoară în fața ochilor, rămân îndrăgostit de la prima vedere și pentru totdeauna de Dealurile Zărandului. Și vorbesc de cele care se văd ori nu se văd, cum mergi, pe la Horia, pe șoseaua către Șiria, în felul ei un punct nodal al Podgoriei. O bună parte din tot ce înseamnă Miniș-Măderat  poți cuprinde  cu ochiul liber ori cu aparatul foto din goana mașinii, în drum spre comuna lui Ioan Slavici. Iar ceea ce nu se vede din podgorie, partea de pe drumul spre Deva, străjuită de Dealul Șoimoșului, ori partea de pe drumul spre Târnova, creează aceeași emoție călătorului de orice fel.

Undeva înlăuntrul acestei geometrii viticole, ca o mică aglomerare de pixeli ori ca niște pătrate prețioase, se află și parcelele lucrate de Octavian Ciurdariu, inginer IT-ist care continuă o meserie dar și o pasiune de familie, a cărei istorie se întinde în trecut cel puțin până la stră-străbunicul său. E vorba de patru parcele de viță-de-vie, câte două alăturate, situate în marginea Șiriei și la Covăsânț, care numără în total 3,2 hectare. Dintre acestea, 1 ha este cultivat cu Cabernet Sauvignon și 0,6 ha sunt cultivate cu Merlot, la Șiria, restul de 1,6 ha reprezentând plantația de Fetească Neagră de la Covăsânț.

Și firma, și plantațiile au fost înființate în anul 2014, iar crama se află într-o casă tradițională din Șiria și e dotată cu toate cele: teasc de 700 l, cisterne de inox, presă, desciorchinător. Numele micii vinării, Feredeu, este un toponim, desemnând o zonă și un pârâu din apropierea Șiriei, fiind totodată și numele a două cunoscute lăcașe de cult, Mănăstirea Feredeu  și Schitul Mănăstirea Feredeu. Cuvântul „feredeu” este un regionalism, provine din maghiarul feredö (literar fürdö) care înseamnă baie sau cadă.

După opt ani de activitate oficială, Octavian Ciurdariu (Uțu, pentru prieteni) se poate mândri cu o cramă butic care produce cca 9.000 de litri de vin anual și oferă în prezent patru etichete: Feredeu Cabernet Sauvignon 2020, Feredeu Merlot 2020, Ametist 2020 (Cabernet Sauvignon&Merlot), Sienna 2020 (Cabernet Sauvignon&Merlot, demidulce). Pe etichete se regăsesc în mod inspirat parcelele cramei și mă gândesc că și pârâul Feredeu, în chip de „U” stilizat.

Cupajelor sale, Octavian le spune în mod original „metiși”. Am aflat asta în timp ce ședeam alături de mai mulți prieteni, cu toții invitați de oenolog la o degustare de vin însoțită de bucate tradiționale. Ne aflam de fapt în jurul unui ceaun cu gulaș care răspândea arome irezistibile și reprezentam un mic grup CDViN însoțit de pișpiricii aferenți, care se jucau alături de copiii vinificatorului și de alți copii ai unor prieteni de-ai casei. Și ne mai aflam și alături de Claudia-Romana Rista – Fata care gătește cu flori, pentru amicii de pretutindeni.

Am fost alintați pentru început cu pită de Pecica și cu niște platouri cu salată de vinete, salam de Nădlac, untură de porc, ceapă, cașacaval și boia. În timp ce savuram o Fetească Regală care nu se află în portofoliul cramei, dar care provine din strugurii unei vii deținute de tatăl lui Uțu, am avut privilegiul să amestec cu mâinile, alături de vinificator, mustuiala de Fetească Neagră din două căzi aflate în mijlocul curții. Un joc minunat pentru copiii cei mari din noi, în vreme ăia mici se cocoțaseră pe câte-o presă ori săreau de zor în șaua unui mic tractor viticol.

La lăsarea întunericului, am trecut la Cabernet și Merlot, devorând porții uriașe de gulaș, lucrat ca la carte de un prieten al vinificatorului și condimentat de Uțu însuși. Ușor amețit de vin și atmosferă și gata predispus la visare, am încercat să fotografiez ruinele bine luminate ale Cetății Șiriei, situate atât de aproape de parcă aș fi putut să le ating cu degetul. Világos în maghiară, Hellburg în germană, adică "Cetatea Luminată", Cetatea Șiriei  se regăsește în scrierile unui mare autor al locului, Ioan Slavici. În „Amintiri”, scriitorul o descrie astfel: "Când eram copil mai mic vedeam cetatea Vilagășului numai de jos, din sat; mi se părea mică și nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului".

Vinurile roșii ale lui Octavian Ciurdariu sunt puternice, tipice, cu arome bine conturate și cu alcool ridicat, însă bine integrat. Abia aștept să degust Feteasca Neagră a anului 2022, care se află în curs de elaborare în curtea cramei șiriene. Ne-am despărțit euforici de gazdele noastre, propunându-ne să organizăm cândva și o degustare în dormitorul bunicii cu vinurile care poartă pe etichetă un nume de pârâu care curge în locurile unde și-a petrecut copilăria Ioan Slavici.

 

Citit 850 ori Ultima modificare Marți, 06 Septembrie 2022 18:52
Publicitate

Pivnicer

Paradoxal sau nu, mi-e tare dor de Novaciul anilor ’90. Cu toată sărăcia specifică acelei epoci de tranziție, orășelul situat în apropiere de stațiunea Rânca își avea pe atunci farmecul lui, dat poate și de șoseaua străjuită de brazi falnici, șerpuind lin către înălțimile Parângului.

Caută

Publicitate