O căutare după cuvântul cheie „Averești” dă doar 4 găsiri pe cdvin.ro, 7 pe vestik.ro și 8 pe Pivnicer. Majoritatea referirilor la această cramă vasluiană trimit pe site-urile clubului la diferite festivaluri unde am avut plăcerea să-i degustăm vinurile, cum ar fi cele de la Arad, București, Cluj, Mamaia, Timișoara și... Merano. În decembrie 2023, Marinela Ardelean a făcut o excelentă promovare a vinurilor de Averești, atunci când, în cadrul unei degustări cu zece etichete de la mai multe crame, ne-a prezentat comparativ o Zghihară din 2022 și una din 1989 (!). Un alt promotor al mărcii a fost Răzvan Demian, cel care ne-a servit, în octombrie 2018, patru vinuri de Averești alături de câteva licori italiene, în cadrul unui eveniment special care s-a bucurat de prezența celebrului caricaturist Valentin Chibrit.
Degustarea de față, petrecută într-o seară de vineri, l-a avut ca protagonist pe Constantin Munteanu (Costel, pentru prieteni), un promotor profesionist al Domeniilor Averești, cu care ne-am întâlnit adesea pe la standurile festivalurilor din vestul țării. Costel ne-a oferit nu mai puțin de șapte vinuri, în ordinea următoare: Z.indi Zghihară de Huși 2023 (vinificată cu drojdii sălbatice), Diamond Selection Zghihară de Averești 2024, Briant Alb Brut 2023, Diamond Selection Busuioacă Blanc de Rosé 2023, Diamond Selection Busuioacă de Averești sec 2024 (magnum), Diamond Selection Fetească Neagră Barrique 2022, Diamond Selection Busuioacă de Averești demisec 2023 (magnum).
Soiurile emblematice pentru Domeniile Averești și deopotrivă pentru Podgoria Huși sunt Zghihara și Busuioaca. Pe site-ul Domeniilor Averești, Zghihara e descrisă drept un soi autentic românesc, prefiloxeric, vechi de sute de ani, care-și împrumută numele de prin părțile locului, un nume care-i reflectă caracterul. Astfel, vinul care se obține din acest soi de struguri se prezintă asemenea unui copil zglobiu, zburdalnic, neastâmpărat, zbanghiu, numit în graiul locului zghihăț, zghihui, zghihuit.
Din cartea lui Mihai Patic, Enciclopedia viei și vinului, apărută la Editura Tehnică din București în 2006, aflăm că Zghihara de Huși provine din Galbenă de Odobești, fiind sinonimă cu Zghihara galbenă și Zghihara verde-bătută. În lucrarea Lumea vinurilor, vinurile lumii, apărută la Editura Vremea din București în 2008, Mihai Macici îl citează pe Impy Matheescu: „Scumpi meseni, ia stați și beți/Vin zglobiu de Huși,/Vin de șapte dimineți, /Vin cu-alunecuș/Busuioacă și Zghihară,/Vin cu pasul lung,/N-are rău de ce să-ți pară/Gândul cum îl ung”. Și tot el amintește legăturile Hușiului cu doi importanți domnitori, Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir, cel din urmă apreciind, în „Descriptio Moldaviae”, că vinul de Huși e socotit al doilea cel mai bun vin al Moldovei, după cel de Cotnari. Zghihara de Huși e descris ca un „vin băubil, cu bună aciditate, care imprimă vioiciune și prospețime” și „cere să fie consumat ca vin tânăr”.
În cartea sa Vechi soiuri românești de viță de vie, apărută la Editura Adevărul din București în 2015, Ion M. Pușcă descrie pe larg Zghihara, ca un soi legendar, născut pe malurile Prutului, mai vechi chiar decât Huși, localitatea de la care și-a luat numele, atestată documentar de la 1494. Autorul arată că Zghihara face parte din același sortogrup cu Galbena de Odobești și Bătuta neagră, acest din urmă soi având sinonimul de Zghihară neagră. Între sinonimele Zghiharei, el pomenește: „Zghihară Galbenă, Ghibară, Zghihară verde bătută, Poamă de Huși, Poamă moldovenească, Galbenă de Huși, Poamă zosănească, Poamă vinoasă de Huși”. Denumirea de Poamă moldovenească ar fi fost dată Zghiharei de oștenii lui Ștefan cel Mare, după ce au sărbătorit victoria în bătălia de la Podul Înalt (Vaslui, 1475) cu acest vin de Huși. Ion M. Pușcă descrie vinurile de Zghihară ca fiind „ușoare, acide, sprințare, foarte bărbătești”, care nu se pretează la învechire; din Zghihară se pot prepara spumante, acesta fiind „unul dintre primele soiuri folosite la prepararea spumantelor românești (1913)”.
Cât despre Busuioacă, Mihai Patic, în cartea sa pomenită mai sus, apreciază că acest vechi soi, parte din același sortogrup cu Tămâioasa românească, ar proveni din Grecia. Vinul este „aromat, cu o culoare roz, cu aromă fină de trandafiri” și, citându-l pe Ionel Teodoreanu, „te smerește când îl pui pe limbă! Parcă ar intra aici, acum, Eminescu. Toată lumea ar surâde, dar cu o deosebită admirație”. Ca sinonime, autorul enumeră Tămâioasa de Bohotin și Muscatul violet. La rândul său, Mihai Macici, în lucrarea menționată anterior, arată că celebritatea podgoriei este dată, în afara de Zghihara de Huși, de Busuioaca de Bohotin, „vin cu totul aparte, foarte original”, „un vin aromat roz (porfiriu) demidulce sau dulce (...), de o mare complexitate gusto-olfactivă”.
Revenind la licorile noastre, probabil că prima servită, Zghihara vinificată cu drojdii indigene, se aseamănă puternic celei elaborate la începutul veacului trecut. Mi-a plăcut enorm, are personalitate, caracter distinct, o mare aciditate, m-am întors în timp cu ajutorul ei, traversând înapoi un veac și ceva de singurătate și mai ales de vin, în vreme ce Costel povestea că butașii de Zghihară și Busuioacă sunt menționați de Bogdan Petriceicu Hasdeu. De la el am mai aflat că Zghihara se cultivă doar pe 70 ha în toată lumea, numai și numai în Podgoria Huși. Nu e deloc rea nici cea de-a doua Zghihară, la care au fost folosite drojdii selecționate, cu aciditate numai aparent îmblânzită. În timp ce promotorul ne informa că România a fost a patra țară din lume care a produs vin spumant, ne-am delectat cu spumantul brut Briant, obținut tot dintr-o Zghihară, leat 2023.
Pregătind trecerea la Busuioace, Costel a povestit despre clonele obținute în stațiuni de cercetare, pomenind Domeniile Bohotin și cramele Hermeziu și Cotnari drept cultivatoare ale acestui soi. În toată lumea, adică numai prin părțile noastre, ar fi cam o mie de hectare cultivate cu Busuioacă de Bohotin. Am servit mai întâi o extraordinară Busuioacă Blanc de Rosé 2023, din gama superioară Diamond Selection, rezervată doar celor mai buni ani. Un vin alb obținut din struguri vineți-rozalii, cu aromă puternică de trandafiri, dar poate și de busuioc din grădina raiului! I-au urmat două Busuioace la magnum, în sec și demisec, din 2024, respectiv 2023, al doilea vin, servit ultimul, dovedindu-se asocierea perfectă la desertul Adinei. Între Busuioacele la magnum, o Fetească Neagră Grande Annata, 2022, baricată vreme de șase luni, ne-a confirmat că soiul roșu național se simte foarte bine și în Moldova, județul Vaslui, Podgoria Huși, centrul viticol Averești.
După ce-am făcut cunoștință cu cele șapte vinuri, cu atâtea Zghihare și Busuioace, având gândurile bine unse, ne-am simțit și noi puțin zghihuiți, de parcă am fi învins a doua oară în Bătălia de la Podu Înalt ori de parcă ar fi intrat Eminescu în dormitorul bunicii. Costel a fost răsplătit cu aplauze pentru prestația sa. În final, Adina ne-a delectat cu un irezistibil tort Napoleon, ultimul act al evenimentului fiind un portret de grup surprins cu talent de vesticul Dani, suit pe scara profesională a clubului.
