Afişez elemetele după tag: Flashtasting

Dacă veți căuta pe Google cuvântul „Flashtasting”, să nu vă așteptați să descoperiți o metodă revoluționară de degustare inventată de francezi sau vreun nou curent lansat de marile școli de somelieri. Veți găsi însă numeroase referințe lăsate în marele ocean virtual al internetului de Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați.

Să zicem că întâlnești o veche cunoștință pe care nu ai văzut-o de vreo 10-12 ani, iar ea te întreabă, între altele, ce-ai mai făcut în atâta amar de vreme. În mod obișnuit, dacă nu ai aparține unui anume club de vin, i-ai răspunde ușor clișeatic, de niște job-uri, călătorii, mutări și mici evenimente de familie inevitabile care ți s-au întâmplat în ăst timp. Așa însă, fiind parte organică a CDViN, va trebui să-i dai un răspuns cam lung, pe câteva zeci de pagini, care nici ele nu pot cuprinde totul. Pentru simplul motiv că ai uitat tot ceea ce nu ai avut vreme să consemnezi în tot acest timp de când există Asociația Vestik și Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați, cu ale lor site-uri vestik.ro și cdvin.ro și cu al lor blog Pivnicer.

A treia etapă a călătoriei prin ţara noastră plină de contraste a avut gust de ploaie, de Merlot şi de curcubete. Am părăsit Braşovul coborând în Vechiul Regat pe un drum spectaculos care traversează unul dintre cele mai frumoase judeţe ale României, Buzăul. Găsisem acolo o pensiune relativ îndepărtată de următoarele noastre destinaţii precise, vulcanii noroioşi şi Cramele Rotenberg din Dealu Mare.

De Cramele Recaş mă leagă o afecţiune aparte. Şi nu e vorba aici doar de o firească afinitate cu locul şi cu vinurile astea bănăţene. Mai sunt şi amintirile şi cronicile de pahar şi plăcerea de a-l întâlni pe Mr. Cox, înconjurat de bloggeri şi oameni de afaceri, colindând viile şi povestind, într-o română perfectă, despre struguri şi vin.

De câte ori ajung în Florenţa, am impresia că timpul trece prea repede, că ar fi trebuit să aloc câteva luni, dacă nu o viaţă pentru explorarea ei. De data aceasta am luat cu mine, cu noi, şi un Cuvée Andrei, căruia i-am prezentat oraşul. Şi dacă acum a fost vorba de un flashtasting, sunt sigur că ne vom întoarce cândva aici pentru un longtasting, pentru un very longtasting.

Într-o singură zi, am vizitat două cetăţi medievale şi am făcut turul unei fattoria de veac XVII, unde am luat şi cina. Cetatea comparată de Dante cu infernul e un loc cât se poate de plăcut, numai bun pentru flashtasting. Între două sorbiri de îngheţată, am avut grijă să facem cunoştinţă cu două dudui din ţara lui Mozart. Plăcerea a fost de partea tuturor.

Alături de Florenţa, Siena este una dintre destinaţiile toscane obligatorii. Acolo am surprins tot felul de detalii plăcute ochiului, iar ziua am încheiat-o cu o degustare comparativă de vinuri româneşti şi italiene la pensiunea din Montaione. În aşteptarea vizitei la crama Antinori, ne-am relaxat la o partidă de ping-pong care s-a prelungit cu o savurare de răchie made in Ferendia.

Din Liguria, Toscana pare o destinaţie logică. Acolo, la Pisa, am sprijinit Turnul cu o Fetească Neagră, iar un pic mai încolo, la Volterra, am pus de o Nedee pe muzică de Fărâmiţă Lambru. Între două flashtasting-uri, am locuit printre vii şi măslini într-un orăşel cu aromă de vin santo, un loc în care ne vom întoarce negreşit cândva.

Din Elveţia, după sedinţa foto cu Rusalcă şi lebede de Lucerna, am luat drumul Italiei. În Cinque Terre am regăsit alţi membri ai CDViN şi am efectuat o degustare de seară cu vinuri româneşti în Casa del Capitano. A doua zi ne-am îndrăgostit de Marea Ligurică şi de vinurile albe de Manarola, dar am şi pus în scenă un flashtasting cu Fetească Neagră la cooperativa agricolă.

După popasul alsacian, am părăsit Franţa cu destinaţia Elveţia. Am străbătut apoi sute de kilometri prin Ţara Cantoanelor, inclusiv unul dintre cele mai lungi tuneluri rutiere din lume, Gotthard, ba am descoperit şi un oraş minunat, Lucerna. Elveţia e bogată, turistică, multietnică şi extrem de scumpă. La Luzern am exersat un flashtasting cu Rusalcă Albă, după ce am hrănit imaginar lebedele lacului alături de copiii locului, mult mai versaţi decât noi în asemenea hobby.