La exact un an de la prima noastră „vizită oficială” la Crama MaxiMarc, făcută ca membri fondatori ai Asociației Vestik, ne-am întors în grup lărgit pe dealurile Măderatului pentru o îmbrățișare a unui arbore Sequoia multicentenar, pentru o plăcută coborâre în tainițele Castelului lui Ispravnic, pentru o plimbare prin vie și pentru o mult așteptată degustare de vinuri în pivnița cramei. Aflat în plină derulare, cel mai important proiect vitivinicol arădean din ultimii ani începe să-și arate roadele.
Ever heard of a wine festival that was held in a church? As a student, and as young member of the Club of Uncertified Wine Tasters from Arad, Romania, I attended one such event at the end of September 2018.
Vineri, 24 august 2018. Iată-ne, de abia sosiți în orașul sloven Maribor. Suntem șase membri ai Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați și participăm la o ceremonie etnografică ce are loc, în fiecare an, în ultima zi de vineri a lunii august. Ne găsim pe Vojašniška ulica, la numărul 8, în fața Casei Viței Străvechi - Stara Trta, cum o numesc localnicii.
În prima sâmbătă a lunii august am organizat un minifestival de clătite și rosé în curtea bunicii. Șapte etichete de vin de la șase crame și cinci, ba chiar șase feluri de clătite gătite de Pivniceră au putut fi degustate și înfulecate sub vișinul curții, în compania cățelușei Pinot și a pisicuței Missy.
De șapte ori Chardonnay pentru membrii clubului! Chiar dacă în cursul unui an întreg sunt destule seri pe care le dedicăm, acasă, câte unui Chardonnay de prin club, de prin vinotecă, ne-am gândit să organizăm și un eveniment în care să împărtășim public pasiunea pentru acest soi. Și asta tot acasă, în dormitorul bunicii.
O dată la cinci ani, prietenul nostru Ștefan Timofti, somelier de top și oenofil autentic, vine în dormitorul bunicii pentru o sabrare și o degustare unice în felul lor. De data aceasta, gâtul cu dop al unui Cuvée Dolette a zburat magic în aerul de iulie, tulburând preț de o clipă liniștea unui burg altminteri atât de adormit, căruia de la o vreme obișnuim totuși să-i spunem, cu drag, acasă.
Prima noastră ieșire la Drăgășani de anul acesta s-a consumat de Rusalii, la Ziua Cramei Avincis. Unii dintre noi - și am fost 13 – veneau după o degustare în club și după un city break belgrădean provocat de un festival sârbesc de Tămâioase. Poate de aceea a fost cu atât mai plăcut să încheiem suava noastră vacanță de Rusalii în paradisul cu vii și trandafiri la capăt de rând și vilă pe nume Dobrușa.
Ne-am delectat recent cu șase vinuri purtând emblema La Salina, alături de un minunat bonus, probă de baric. Toate sunt noi și reflectă de minune terroir-ul care le-a creat. În plus, au marea calitate că nu zăbovesc prea mult în pahar.
În 12 aprilie am trăit o dublă sărbătoare în dormitorul bunicii. Prietenul nostru vânător de vinuri ubicuu, simpatic, șarmant și omniprezent pe numele său Herbert Szasz ne-a încântat cu șase vinuri argentiniene, Malbecuri ori aproape Malbecuri, chiar de ziua Pivnicerei.