Pe dealurile Măderatului, mai aproape de sat decât de culmea pe care se află ruinele inconfundabile ale Cetății Șiria (Világos/ Hellburg), se construiește o nouă cramă de top, un proiect finanțat de Marius Țucudean, fost fotbalist și cunoscut investitor arădean. De numele noului podgorean se leagă, între altele, firma de mobilă Cotta International, baza sportivă Gemi Sport, dar și un hotel de cinci stele, cu 80 de camere, care se construiește în centrul Aradului. Totodată, Marius Țucudean este tatăl actualului fotbalist și internațional român George Țucudean, care joacă în prezent la Viitorul.
Ultima călătorie oenologică având ca punct de plecare dormitorul bunicii am făcut-o în Vechiul Imperiu, în tot mai îndepărtatele vremuri chezaro-crăiești. Pentru cei care iubesc Ardealul dintotdeauna, o seară cu rețete din caietul lui Nagymama și cu Furmint de pe dealurile Minișului nu putea fi decât un emoționant execițiu de nostalgie.
Opt vinuri din cinci țări ale lumii, alături de câteva preparate după rețete internaționale, au putut fi savurate de-a lungul ultimului eveniment organizat în dormitorul bunicii. A fost o noapte liniștită și tandră, cum vor fi fost de fapt și nopțile Aradului în club, care au urmat celor unsprezece Zile ale Aradului, o sărbătoare a noastră, alternativă, ca refugiu la zgomotele exterioare.
După câțiva ani, Villa Vinèa revine în odăile bunicii cu vinurile sale superbe. Am încercat nu mai puțin de șapte etichete create cu know-how sudtirolez pe terroir transilvan, de doi oenologi de top. Noua echipă care promovează vinurile acestei crame a fost primită cu entuziasm în clubul lui Lucky Motanul, însăși mascota supunându-se unei îndelungi și hedonice ședințe foto, alături de oameni și vinuri.
La insistențele prietenilor și ajutați de o vreme mai mult decât îngăduitoare, am organizat prima degustare în Zooland-ul de la Sâmbăteni cu o lună mai devreme decât în ceilalți ani, în ultima sâmbătă a lunii mai. Pentru că -nu-i așa? - cu fiecare nou vin apărut, viața noastră se mai aglomerează un pic, am ajuns de abia acum să consemnăm evenimentul începutului de vară, întreprindere obligatorie pentru jurnalul intim al clubului.
Grație unui nou promotor, iubitorii vinului portughez, și aici putem încadra o bună parte dintre cei 150 de membri CDViN, s-au putut reîntâlni recent la Arad cu obiectul pasiunii lor. Prietenul nostru Herbert, un Wine Hunter foarte precis, ne-a oferit o nouă reprezentație în odăile bunicii, iar vinurile au avut un succes especial.
Château Vartely a susținut o nouă reprezentație oenologică în club. Protagonistul, un adevărat showman, s-a aflat pentru a nu știu câta oară în odăile lui Nagymama, împărțind cu Lucky Motanul gloria deloc efemeră a acestui album de degustare. Printre invitați am avut bucuria să-i numărăm și pe prietenii noștri Ja&Giuliano.
„Dragă Marian, află despre noi că suntem bine sănătoși, ceea ce-ți dorim și ție! Vinurile pe care le-ai adus în Vestik Club au fost minunate, fapt observat și pe chipurile participanților la eveniment. Pe noi ne dau gata etichetele cu denumiri cât se poate de Metaphizice, fiindcă suntem îndrăgostiți de decenii ori poate de milenii bune de duduia Cenușăreasă numită Cultură.”
Poate știți, poate nu știți, dar eu am devenit colecționar. De aproape un sfert de veac, de pe când am învățat să îmblânzesc un computer, colecționez fișiere păstrate în foldere. Adică pagini și fotografii și filme puse în sertare digitale. Am milioane de fotografii de pe la ziarele la care am lucrat, de pe la cramele pe care le-am vizitat, sute de mii de melodii în fișier mp3, de pe napster-urile, kazaa-urile, audiogalaxy-urile pe care le-am încercat în anii ‘90 și 2000. Și mai am mii de filme, strânse în 25 de ani, cu mijloacele pe care numai un împătimit le are la dispoziție, dar și mii de filmulețe proprii înregistrate în decursul călătoriilor jurnalistice ori oenofile, precum și mii de texte încropite de-a lungul anilor.