Spune-mi pe cine și ce alegi, ca să-ți spun cine ești… În ajunul primului tur al scrutinului prezide...
Din 2013 încoace, celebrăm în club una dintre cele mai populare sărbători mondiale. Doar că, pentru ...
După Balla Géza, Elite, Pivnițele Birăuaș, MaxiMarc și Dradara, un nou producător local de vinuri pr...
O degustare mult așteptată, cu casa închisă, o fost cea oficiată în ultimul weekend de Boris Ionescu. Cel mai vechi colaborator al clubului, cu care am împărtășit mai bine de un deceniu de evenimente, a prezentat cele mai noi vinuri premium din portofoliul Cramei Oprișor.
Laurent Pfeffer se întoarce în clubul bunicii după un an și o pandemie, pentru o degustare de iunie ca o mică furtună de vară în paharul cu vin și cu întâmplări al lumii. Am degustat mai multe vinuri ale Domeniului Catleya și un apetisant tort aniversar pentru mai mulți membri ai clubului.
Chiar dacă vinurile Domeniului Catleya ne sunt cunoscute de la o vreme, fie de pe la festivaluri, fie din paginile unei cărți la a cărei realizare ne-am adus o bună contribuție, fie de la degustarea recentă de rosé-uri și clătite, nu am avut parte până de curând de un eveniment dedicat în exclusivitate licorilor acestei crame mehedințene. Pentru membrii entuziaști ai CDViN, am corectat această „scăpare” la începutul lunii august, în prezența oenologului casei.
Toată lumea oenofilă bine informată știe că o degustare cu vinurile Cramei Oprișor în dormitorul bunicii echivalează cu un adevărat festival de vin. Mă gândesc aici în primul rând la eficiența efortului promoțional și la rezultatele concrete în materie de vânzări. Desigur, cele de mai sus sunt valabile atunci când vorbim de vinurile superpremium ale cramei mehedințene și de Boris Ionescu ca promotor și animator.
Obiectele din jur spun povestea ultimelor întâmplări oenologice, într-o ordine cumva cronologică. Drăgăşani, Nachbil, Oprişor. De prima ieşire, una dintre cele mai frumoase din 2012, am apucat să scriu şi să postez; la a doua - una absolut specială, de ale cărei cuvinte şi imagini încă nu m-am eliberat virtual - încă mai cuget, cu pozele în faţă. Cât despre a treia temă, aici totul e mai simplu, mai la timpul prezent, mai acasă: după dopuri suntem noi, bloggerii cu sau fără coadă, în curtea cu brazi, în faţa unei Tămâioase de Mehedinţi cu pisică pe etichetă şi cu pisică în faţa etichetei, contemplând ceea ce a mai rămas din acest vin în sticlă şi în absolut.
În ultimii ani, uneori am călătorit și am trăit clipa într-un ritm atât de alert, încât scrisul nu putea să țină pasul cu acțiunea. Câteva evenimente, întâmplări, ieșiri au rămas neoglindite. Între ele se numără și festivalul de față, căreia cuvintele i-au găsit exprimare abia după opt ani.
Avem 851 vizitatori și nici un membru online