Afişez elemetele după tag: rose

Tocmai am bifat a cincea ediție a minifestivalului de rosé și clătite, care musai se desfășoară în curtea bunicii începând cu anul 2018. Șase feluri de vin, cinci feluri de scoverzi și multe feluri de prieteni au alungat canicula într-un mod specific Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați.

Sâmbăta trecută a fost una de rosé și clătite. A treia ediție a minifestivalului nostru gourmet s-a ținut ca de obicei în curtea lui Nagymama, o terasă unică în felul său, cu vie și teckel sârmos, liberă de toate spaimele prezentului. Maestru de ceremonii a fost Dani, mezinul clubului, pe care l-am recuperat fără peripeții, în chip de olandez zburător, de la îndepărtata sa facultate din Groningen.

După evenimentul de anul trecut, a doua ediție a minifestivalului de rosé și clătite organizat de CDViN a dat lunii august un plus de răcoare, un plus de savoare. Ne-am mutat în odăile bunicii și am degustat, fără urmă de remușcare, decadent, precum mic-burghezii interbelici și marii hedoniști de altădată, nu mai puțin de șapte etichete de rosé și șase feluri de clătite, plus nenumărate caserole de căpșuni.

În prima sâmbătă a lunii august am organizat un minifestival de clătite și rosé în curtea bunicii. Șapte etichete de vin de la șase crame și cinci, ba chiar șase feluri de clătite gătite de Pivniceră au putut fi degustate și înfulecate sub vișinul curții, în compania cățelușei Pinot și a pisicuței Missy.

E foarte simplu. Se iau uneltele de pescuit, momelile şi întreaga fire de copil care încă mai zace în fiecare, alături de un pachet misterios învelit în polistiren, şi se pleacă la baltă. Prinderea peştilor e o evadare pentru toate vârstele şi pentru toate poftele, fiind lucru ştiut de mii de ani că zeii nu scad din viaţa omului zilele petrecute la pescuit. Dacă în pachetul misterios de care vorbeam mai sus iei şi un vin cu tine, zeii în cauză au cu atât mai puţine motive să taie de la socoteală zilelele cu pricina. Un vin rosé de pildă, un Zweigelt Rosé 2012 de exemplu, marca Villa Vinèa.

Dragă Mihai,

Află despre noi că suntem bine sănătoşi, ceea ce îţi dorim şi ţie. Am primit cartea ta poştală cu tine însuţi zâmbind acolo, în îndepărtata Indie. Trebuie să ştii că zilele trecute am fost pe la Ferendia unde toate erau la locul lor: iarba curţii, Vasile, omul nostru din Panama, găinile şi curca albă cu pui, via, pomii lui Tatabun, biserica de pe celălalt deal. Grajdul parcă s-a mai coşcovit un pic, însă e tot în locul ştiut, trebuie să-l reparăm cât mai curând. Numai Mama şi Muma, numai Moş Ion şi Baba Lena, numai Tatabun nu mai sunt de găsit acolo, fiind deportaţi într-o lume ceva mai bună.