Luni 17 Februarie 2025

O escapadă de 12 zile prin Portugalia și nu numai

Ultima mare călătorire a degustătorilor rătăcitori care suntem s-a petrecut în mai 2024, timp de 12 ...

De nouă ori Davino!

Davino recidivează cu o degustare de excepție în odăile bunicii. Cristian Casapu, coproprietar și ac...

O călătorie senzorială pe vechea moșie Corcova cu ajutorul unui nou proprietar

Ultima degustare cu vinurile cramei mehedințene Corcova a avut parte chiar de prezența și de prezent...

  • O escapadă de 12 zile prin Portugalia și nu numai

  • De nouă ori Davino!

  • O călătorie senzorială pe vechea moșie Corcova cu ajutorul unui nou proprietar

Vineri, 28 Iunie 2013 18:42

Scrisoare către mezinul vestic pătată cu un strop de Caloian Rosé de la Crama Oprişor

Scris de
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

 

Dragă Mihai,

Află despre noi că suntem bine sănătoşi, ceea ce îţi dorim şi ţie. Am primit cartea ta poştală cu tine însuţi zâmbind acolo, în îndepărtata Indie. Trebuie să ştii că zilele trecute am fost pe la Ferendia unde toate erau la locul lor: iarba curţii, Vasile, omul nostru din Panama, găinile şi curca albă cu pui, via, pomii lui Tatabun, biserica de pe celălalt deal. Grajdul parcă s-a mai coşcovit un pic, însă e tot în locul ştiut, trebuie să-l reparăm cât mai curând. Numai Mama şi Muma, numai Moş Ion şi Baba Lena, numai Tatabun nu mai sunt de găsit acolo, fiind deportaţi într-o lume ceva mai bună.

Dudele s-au copt de-a binelea iar Vasile le-a strâns cu prelata şi a umplut un bidon pe care am găsit de cuviinţă să-l transformăm în răchie, eveniment de la care trebuie să ştii că ne-ai foarte lipsit. În prezent pe prelată cad corcoduşele scuturate de omul nostru din Panama şi, când tu vei ateriza pe aerodromul din Ferendia, ele vor fi numai bune de transformat într-o altă tărie.
Dar nu despre tării mi-am propus să vorbesc în scrisoarea de faţă, ci despre vin. De la o vreme, Vasile, omul care, în absenţa lui Tatabun, se îngrijeşte de toate cele de la Ferendia, pomenea întruna despre nu ştiu ce rosé văzut într-o reclamă la teve. Din păcate, nu a reţinut nici marca, nici producătorul, fiind de felul lui distrat în privinţa amănuntelor de acest fel. Aşa că m-am gândit să-i fac o surpriză ducând cu mine în Yaris, la frapieră şi gheaţă, unul din rosé-urile mele preferate. Totul a decurs foarte frumos. Puii de mâţă fără de nume pe care Vasile i-a adus pentru a prinde cândva şoareci în şpais s-au apropiat curioşi de frapieră, însoţiţi de două găini anonime şi de căţelul Bombonel, o altă vietate omenească însă cu coadă pe care omul nostru din Panama a salvat-o prin înfiere. Găinile au preferat cojile de pâine, asemenea lui Bombonel, asemenea unei mâţe. Numai eu şi Vasile ne-am delectat cu vinul bine răcit. Şi poate că asta şi-a dorit şi unul din pisoii care au degustat gheaţa în curs de topire.
Pe urmă am dus vinul în grădină, tot pozându-l alături de coasa, via şi pomii lui Tatabun. Vasile zâmbea fericit cu ţigara în colţul gurii, roşiile se pârguiau alături, strugurii sunt deja mari cât palma, merii, perii şi prunii se încovoaie de fructe, vezi bine că ai toate motivele să te întorci odată de la indienii ăia. Dacă vii mai iute, mai facem un flashtasting, promit. Uite, până şi căţelul numit Viorel se bucură de prezenţa noastră şi a Caloianului Rosé, tăvălindu-se în iarba proaspăt cosită de Vasile.

Cu dor,
Al tău Pivnicer şi Ucă, în numele vesticilor care am mai rămas

 

Citit 4446 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 22:04
Publicitate

Pivnicer

E 9 mai 2024, prima noastră zi la Faro. Câtă eliberare! Cronicarul a fost mai puțin harnic decât călătorul în prima sa zi în Portugalia. Epuizat după o zi plină, solară în capitala provinciei Algarve, singurele sale cuvinte scrise în jurnal fură: „Faro, pastel (de nata), wine bar, berzele bisericoase, restaurant, centru, cina acasă cu cocos, papaya, șuncă, salamuri și foarte buna brânză locală, vinuri de top”.

Caută

Publicitate